Personal

Home Personal

Hai pe flow – Cătălina Popa

8

Era o zi ca oricare alta, soarele printre nori, ferestrele închise, aer îmbâcsit și eu cu ochii mijiți, ca o felină abia trezită, scrollând Facebook-ul. 

O reclamă foarte prost plasată, o reclamă care mă face să mă întreb: “La ce se gândea dragul de Mark Zuckerberg?” (Cu siguranță nu la Cătălina Popa, care nu a mai intrat într-un KFC din… hmm, din perioada în care dinozaurii își tăvăleau burțile în nisip) stătea răzleață la mine pe “home-ul” virtual. “KFC – concurs 5GANG”. Trebuiau făcute niște versuri care să includă ambele denumiri: “KFC”, “5GANG” și câștigai bilete la concertul “GANG-ului”. Curioasă, am zis să văd și eu ce mai compune lumea. Cam asta era pe acolo:

Acum, trezită pe bune, îi dau un telefon lui Andrei. 

  • Băi, tu cum ai fi dacă ai fi licean?
  • Ce? Dorm!
  • Foarte rău, dacă erai licean sigur nu dormeai, erai la școală. Eu mă apucam de trap.
  • Lasă-mă în pace! Pa!

Am avut timp să mă spăl pe ochi doar, căci am și primit un sms cu niște versuri. Nu a durat mult și m-am trezit în fața unui microfon. M-am rugat pentru niște auto-tune și a ieșit asta:

O joacă, un exercițiu de imaginație și multă distracție bazată pe hate-ul pe care și-l pot lua niște tineri. E fascinant că unde există foarte multă iubire, fani, există și foarte multă ură. Un alt exemplu ar fi Games of Thrones. 

Clipul, melodia, totul este joacă și trebuie tratată ca atare. Nu mă interesează să detronez pe nimeni. Regele e cine vrea el să fie!

Nu mă mai întreb ”de ce”, doar iau vitamina C!

1

De când am devenit vegetariană am început să acord o mare atenţie suplimentelor alimentare. Poţi să ai carenţe chiar dacă consumi carne, dar pentru mine a fost clar că e important să fiu informată cu privire la minerale, vitamine și nevoile organismului în momentul în care am ales schimbarea.

Doar echilibrul, varietatea şi consumul alimentelor cât mai puţin procesate termic păstrează în jurul “mesei rotunde” din interiorul nostru (numit, de fapt, organismul) toate vitaminele în proporţiile potrivite căci în lipsa lor, “masa” rămâne goală , iar în exces s-ar putea să o dărâme cu totul.

Am tot auzit: “Sunt doar vitamine, ce pot să facă rău?”. Ei bine, nu sunt doar vitamine, au la fel ca noi, propriile nume, calităţi şi funcţii diverse. Exact ca noi, uneori au şi efecte nedorite, ”defecte”. Pot chiar să aparţină unor categorii diferite. Unele sunt liposolubile şi se numesc  A, D, E, K, acestea au nevoie de grăsimi pentru a fi absorbite, altele sunt hidrosolubile, cum ar fi grupul de vitamine B şi vitamina C  care se dizolvă în prezența apei.

Există dozele recomandate zilnic dintr-o anumită vitamină tocmai pentru a fi respectate. Spre deosebire de vitaminele liposolubile, cele hidrosolubile nu au o toxicitate crescută dacă sunt consumate în exces căci se elimina (prin urină), cu toate acestea, vitamina copilăriei mele – nu pot să uit tabletele dulci şi uşor acrişoare pe care le primeam de la bunica sau supranumitul “suc minune” din vitamina C eferfescentă – în cantităţi foarte mari se manifestă prin deranjamente stomacale și greață. Însă nu trebuie să ne îngrijorăm dacă tindem spre un stil de viață sănătos și echilibrat, fără să luăm mai multe tipuri de vitamine în același timp, adică și contra căderii părului, și împotriva oboselii, și neurovitamine etc.

Vitaminele au şi cântec:

Acum mă strâmb, stai liniştit, nu la tine, ci pentru că în timp ce scriu, muşc cu poftă dintr-o lămâie. Dintre toate aceste vitamine, astăzi îmi propun să scriu despre vitamina C, aşa că vreau să fac asta în timp ce îmi iau un procent mare din cantitatea zilnică de care avem nevoie pentru a ne menţine sănătoşi. Nu te îngrijora! Dacă lămâia nu e în preferințele tale sunt o mulțime de alte fructe și legume care au o cantitate mare din acestă vitamină, dar îți voi scrie imediat despre ele, înainte trebuie să-ți mărturisesc că inspirată de imnul vitaminelor, am fost și eu creativă:

Ce e mic și de nădejde,
De bacterii te ferește
Fără grijă scapi de gripă
Chiar și cu o doză mică
De arsuri, de plăgi sau răni
Cu ea de hac le poți veni.
Dacă încă n-ai ghicit
O sa-ti spun mai explicit
Este vorba de-o consoană,
E rotundă și e rară
C chiar este vitamina
Te salut, sunt Cătălina!

De ce vitamina C? Pe lângă faptul că se află în inițiala prenumelui meu, Cătălina, deci implicit și în numele blogului meu, este și prima literă din calitățile mele esențiale: creativitatea, curiozitatea, consecvența, dar și a celor ”trei importanți C”, aceștia nu sunt firma de pantofi CCC, ci cele trei întrebări scurte auzite cel mai des (în tot felul de contexte): ”Ce? Cum? Când?”.

Ce?

Vitamina C, numită și acid ascorbic!

Cum?

Mâncând legume cu frunze verzi (spanac, broccoli, varză), ardei, morcovi, citrice, mere, dar și din suplimente atunci când este cazul. Poți să găsești tot ce te interesează online la Farmacia La Preț Mic, cui nu-i place o farmacie ieftină care îți livrează rapid direct acasă?

Când?

Zilnic între 500 mg – 1000 mg, dar mai ales când ai febră, anumite infecții, deficit de fier (ajută absorbția fierului la nivelul intestinului) și în ceea ce mă privește, iau mereu când sunt răcită căci îmi întărește sistemul imunitar.

Vitamina C pentru mine nu e doar gustul copilăriei sau doar o literă din alfabet, fiind chiar a 3-a, cifră considerată magică în basme (în majoritatea sunt trei feciori, trei provocări etc.), dar și confortul meu psihic că pot să mă mențin sănătoasă căci are rol esențial în procesul de vindecare al rănilor, are rol antioxidant și protejează organismul de substanțele cancerigene.

Relația mea cu vitamina C e una de prietenie căci o cunosc din copilărie și a fost exemplificată de dragul competiției SuperBlog 2019.

Ce am învățat de la prima petrecere mondenă la care am fost?

2

Exact cum spune și titlul, articolul ăsta e o enumerare de ce am învățat de la petrecerea Golden Night a celor de la OK! Magazine. Fiind prima petrecere de acest fel la care am fost, părerile mele se pot schimba în timp și sunt subiective.

1. Au dulciuri bune, cel puțin aici au fost. Sigur că m-am înecat cu o trufă tăvălită în cacao, dar a fost delicioasă, oricum nu mai mâncasem de vreo 8 ore, așa că poate părerea mea nu e pertinentă.

2. Oamenii nu te vor recunoaște când te-au văzut o singură dată, cu ochii ăia mici, migdalați, iar la petrecere vii…cam așa:

Before & After Make-up
Before & After Make-up

Trebuie să ies mai mult în lume!

3. Programul artistic e plăcut! Cristi Sanda şi Alina Mocanu au cântat îndrăgita piesă „Shallow“. O fată talentată a apărut și ea de nicăieri cam așa:

Marlyn Monroe a fost și ea invitată. Bine, bine, nu vă lăsați păcăliți. E Dana Săvuică, dar are voie omul să viseze nu?

4. Se stă la coadă pentru poze la panou, iar pe unii îi găsești doar în fotografiile alea. Unde au fost toată petrecerea?

5. Oamenii fac … sacrificii pentru Facebook. Cada asta a fost o vedetă a serii, iar oamenii nu s-au sfiit să reproducă secvențe din clipuri celebre. Vă amintește de ceva? Mie da! La finalul serii, panoul din spatele căzii era, gata, gata să pice. L-au sprjinit între perete și cadă cu greu. Ce păcat că nu am prins momentul și prin obiectiv.

Making-of the picture în stânga, iar rezultatul în partea dreaptă

 

6. Pentru vedete e foarte important să ai o ținută extraordinară, nu degeaba, dar presa e cu ochii pe tine din toate colțurile, iar apoi te vezi postat și la vreun concurs online de: ”cea mai bună ținută”. Se cade să arăți bine oricum, vedetă sau nu, dar totuși a respectat cineva codul vestimentar: black tie? Câțiva da, majoritatea nu.

7. În prima parte a petrecerii (nu am ajuns la 20.00, când începea, așa că voi considera prima jumatate de la 20.30 la 21.00), a fost full. Unde mergeai, abia te strecurai, apoi, ușor, ușor începeai să respiri și nu știai de ce. Cum? Au plecat vedetele? Cam da.

8. Toți sponsorii încearcă să atragă atenția cât mai mult. Unii cu tombole, alții cu cocktailuri speciale, câțiva cu panouri pentru poze care apar și pe facebook-ul lor. Nu au apărut chiar a doua zi, cum s-a întâmplat cu cele de la panoul principal, dar au apărut. Este vorba despre poza asta:

9. Baia e o atracție în sine. Cel puțin la femei, unde am intrat de câteva ori, era un cu totul alt paradis, conversații ca la un adevărat party, poze cu colțurile băii și mult parfum în aer.

10. Pentru unii punga de la finalul petrecerii e atât de importantă încât au insistat să ia și din varianta pentru femei, dar și pentru bărbați. Cea albă se dădea femeilor, cea neagră bărbaților. În fața mea, erau doi tipi cu pungi negre în mâini, care au insistat să ia și din cele albe, nu de alta, dar îi așteaptă ”prietenele” afară. Mai știți ce făcea marmota? 

Cu marmota printre noi, sau fără, eu m-am simțit bine. Nu am plecat cu două pungi, doar cu cea albă, dar măcar stomacul mi-a fost plin cu ciocolată.

În altă ordine de idei, adevărul e că petrecerea OK! Magazine a fost foarte reușită! Organizatorii au făcut o treabă minunată, socializarea a fost la înălțime, la fel ca surprizele pregătite invitațiilor.

O după-masă pe Calea Victoriei

5

Eu nu sunt din București. Locuiesc aici acum, ca mulți alții care după studii au zis: “Ce mai dau eu 50 de lei pe autobuz să mă întorc acasă? Lasă că șoferii trăiesc oricum, dar ăștia cu chiriile, săracii, ei de ce să moară de foame?”

Și cum te obișnuiești cu un loc, nu-l mai vizitezi, nu-l mai vezi cu ochii de turist. Parcă își pierde din farmec. Numai că ieri, m-am hotărât să mă plimb prin zonele mele preferate. 

Am făcut câteva poze cu Bucureștiul, așa cum nu l-am mai privit de mult timp: 

Calea Victoriei:

Nicio mașină în zare..
Calea Victoriei într-o zi de weekend
Partea mai puțin cunoscută a acestei zone

Ateneul Român:

O altă perspectivă a Ateneului

Mici detalii:

“Spionat” de sub rugină.
Când balconul devine o parte a reclamei
Dress-code din colecția primăvară-vară de pe Calea Victoriei

Care este zona ta preferată din orașul în care locuiești?

Evoluția stilului meu vestimentar

1

Se spune că îți formezi caracterul încă din copilărie. În ceea ce mă privește, sunt în continuare ghidată de instincte pe care le aveam și atunci, dar am învățat să gestionez anumite impulsuri și mi-am îmbogățit personalitatea și cu alte calități pe care le-am dobândit odată cu anii.

Ce e în interiorul nostru e ce se reflectă și în afara lui. Astfel că, dacă ești o fire pozitivă, vei emana asta prin zâmbet, încredere, privire, dar și prin hainele alese. Vestimentația spune ceva despre noi, chiar dacă e un trening, chiar dacă e o rochie de ocazie. În funcție de ce și cum alegem spune că punem accent pe calitate, că avem simț estetic, sau că suntem mai degrabă superficiali. Când hainele nu spun nimic pentru noi, când nu sunt importante pentru noi, ele tot vorbesc, iar de cele mai multe ori, pentru ceilalți, spun că ești haotic, un om dezorganizat, care nu reușește să se pună în valoare. De aceea, e important să-ți definești stilul, să-ți dai seama că la fel ca vorbele pe care le folosești, și hainele sunt un instrument de a te prezenta, pot fi cartea ta de vizită.

Sursă: answear.ro

Nu am cum să nu-mi amintesc vorba pe care o folosea mereu o profesoară în liceu: ”Haina îl face pe om”. Am urât această expresie pentru că atunci nu o înțelegeam pe deplin. Deși încă din copilărie mi-am exprimat puternic dorințele în ceea ce privește hainele – adidașii cu luminițe erau pasiunea mea, apoi sclipiciul și obiectele vestimentare cu personaje din desenele animate (încă îmi plac cele cu desene, dar am învățat în ce contexte să le folosesc) – liceul a fost perioada în care m-am descoperit, în care am trecut prin cele mai multe schimbări vestimentare. Cred că în viața mea va mai fi o schimbare importantă în ceea ce privește stilul vestimentar atunci când voi deveni mamă, deocamdată e doar ce simt, bazat și pe faptul că probabil corpul meu se va schimba, la fel și prioritățile, dar și timpul, iar toate acestea ne definesc viața de zi cu zi, deci implicit alegerile atunci când ieșim în oraș.

Dacă e ceva ce am învățat despre mine e că hainele mele se maturizează odată cu mine. Dacă în copilărie idolii de pe bluză și hanorac erau cei mai importanți, în liceu îmi doream o vestimentație la care să nu se uite ciudat profesorii, să nu fie incomodă, dar în același timp să atrag privirile, căci orice am pretinde, vârsta adolescenței e cea în care vrei să fii văzut, în care anturajul și validarea celorlați contează.

Începutul liceului a fost marcat mai ales de haine colorate, cu floricele, acompaniate de un zâmbet larg și multe poante căci mereu eram înconjurată de prieteni. A fost perioada în care cumpăram mai ales cantitativ, decât calitativ, schimbam des hainele, de altfel, reușeam și să le stric destul de repede. Ba le mânjeam de pix, ba le agățam nici eu nu mai știu cum, dar cel mai des le donam pentru că mă săturam de ele. Aș numi stilul pe care l-am adoptat în anii 2010-2014 casual, dar el era mai degrabă o struțo-cămilă colorată, o recunoșteam și atunci, de ce nu aș face-o acum?

La începutul liceului

Când eram prin clasa a X-a a fost o etapă în care majoritatea, inspirați de trupa Tokyo Hotel ne consideram emo, așa că am trecut la extrema în care hainele erau cât mai închise la culoare, dar am renunțat destul de repede la această fază căci mi se părea că sunt prea slabă, iar cu insecuritățile unei fete nu se pune nicio modă!

Blugii rupți și geaca de denim mi-au marcat clasa a XII-a, la fel ca tot felul de rochii care mai de care mai elegante căci începuse de mult perioada majoratelor.

Finalul liceului a adus și niște conștentizări. Cum ar fi că e mai important să renunți la hainele ieftine comandate haotic și mai degrabă să investești în calitate. Apropo de asta, găsești peste 300 de branduri internaționale de top în oferta Answear.ro, de la mărci cunoscute și foarte populare, mărci sport, mărci de jeans, precum și mărci medium-high. Nu e doar un magazin online, ci ANSWEAR.ro este dressingul din care alegi produse 100% originale pe care le probezi acasă şi din care păstrezi doar ceea ce ţi se potriveşte. Te poți înscrie în Answear Club și primești înapoi 10% din valoarea produselor sub formă de puncte.

Tot în clasa a XII-a am învățat că există câteva elemente care nu trebuie să lipsească din ținuta unui femei, cum ar fi o rochie neagră care te salvează din orice situație, fie că vorbim de un eveniment de seară sau o petrecere de zi sofisticată. E simbolul feminității și e bine să fie în dulap. Într-o pereche de jeanși de calitate, care îți vin bine, e iarăși de investit căci blugii nu se vor demoda niciodată, cel puțin nu în viitorul pe care îl voi prinde eu.

În clasa a XII-a
În stânga mania mea pentru denim
În dreapta, rochia neagră potrivită pentru orice ocazie

În ceea ce privește încălțămintea de damă am realizat că o pereche de pantofi negri cu toc merită să fie de calitate pentru a nu îți deforma piciorul și pentru a fi confortabili, mai ales că se potrivesc atât în ținutele elegante, cât și în ținutele office sau casual.

În facultate, făcând teatru cu specializare păpuși-marionete, am purtat foarte mult ținute sport pentru a mă putea mișca lejer orice aș fi avut de făcut, dar și haine negre pentru că scopul e ca păpușa să iasă în evidență, nu tu. A fost perioada în care adidașii au devenit importanți pentru mine căci o talpă confortabilă face diferența între picioare frumoase sau umflate.

În timpul liber am început să compensez și să-mi creez stilul care mă definește și astăzi. Acesta este stilul boho-chic pe care eu nu-l văd doar ca pe un stil vestimentar, ci o atitudine care spune despre o persoană că e relaxată, neconvențională, romantică și feminină. În general, culorile sunt inspirate din natură, iar ținuta este una casual, combinată cu elemente hippie și vintage, oferind libertate de mișcare.

O colecție de care eu mă bucur foarte mult este Urban Tribe căci mă regăsesc în stilul eclectic al boemiei urbane. Elementele sunt feminite și totodată moderne:

Scriam la începutul articolului că stilul vestimentar e un fel de carte de vizită. Cum ar fi cartea mea de vizită? Probabil, bazându-mă pe faptul că am descoperit că stilul care mă face să mă simt îndrăzneață și liberă este boho-chic, cam așa:

Sursa imaginilor din stânga este answear.ro, iar cele din dreapta fac parte din arhiva personală

Alte ținute care îmi reprezintă stilul ar fi:

Sursă: answear.ro

Accesoriile sunt esențiale în acest stil. Curelele late și gentile sunt de nelipsit:

Sursă: answear.ro

E normal ca stilul vestimentar să se schimbe și e la fel de normal să vrem să ne cunoaștem pe noi înșine și să ne lăsăm reprezentați de hainele noaste. Fiecare are un stil cu care rezonează, că e cel sport cu piesele vestimentare cu croi lejer, cel casual cu articole de tip urban, elegant, boho-chic sau chiar cel baroc prin care vrei să exprimi opulență, e bine să nu te limitezi, să fii deschis la schimbare și să alternezi stilurile în funcție de ocaziile și evenimentele la care participi.

Articol redactat pentru SuperBlog 2019

Da, vreau mărţişor!

0

Vreau mărţişor! Vreau! Vreau să-mi împodobesc pieptul sau mâna, iar ochii să mi scald cu frumuseţe. Eu mi-aştept mărţişorul ca un copil îngheţata după cartofii de la Mcdonald. Sunt o ramură ce aşteaptă de un an să-şi umple braţul de frunze vii şi colorate, iar pentru mine, frunzele sunt mărţişoarele.

Am observat că de la o vreme e o modă în a spune: “Eu sunt cool. Eu nu vreau cadouri. Eu nu sărbătoresc nimic. Eu sărbătoresc în fiecare zi. Vine primăvara în fiecare an. Ce-i așa big deal?”. Ei bine, eu vreau, și o scriu apăsând cu putere pe taste. E un gest de apreciere, e o bucurie comună a unor oameni care au mai prins un an împreună, care se pot bucura că soarele va fi tot mai puternic. Nu îți cer să-ți dai salariul pe un mărțișor. Nu îți cer să mă impresionezi cu un colier extravagant, cum nu încurajez nici consumerismul.

Poți să-mi dai doar şnurul roșu cu alb într-o manieră haioasă. Cum? E treaba ta să te gândești. Ai simțul umorului? Găsești tu ceva. Dacă nu, poate ești creativ. Ia o piatră și picteaz-o, folosește boabe de cafea lipite pe o foaie și fă-mi o felicitare. Desenează ca la grădiniță sau cumpără cel mai ieftin mărțișor, dar ales cu atenție, căutând în cutia de un leu, forma care ţi se pare că se asortează cu ochii mei. Sau poate coșarul îți amintește de copilărie și vrei să împarți amintirea cu mine. Nu te opresc. Ești liber! Eu atât îți spun, vreau mărțișor, chiar dacă e doar un pupic sau o prăjitură decorată cu roşu şi alb.

Dacă iei ceva de pe tarabă, orice, fără să-ți pese, doar ca să fie ceva, așa, pur și simplu, poți să o lași baltă, nu ai înțeles nimic.

Mi-am făcut vlog?

25

Sunt în concediu. Nu am laptopul la mine, așa că nu voi scrie prea mult, dar vă voi arăta două filmulețe. Nu îmi propun să-mi fac vlog, dar aveam chef de filmat. M-am gândit la două subiecte și au ieșit aceste clipuri:

Este clar că nu am prea multe vizualizări. Nu mi-am făcut un nume, nici promovare, nici măcar nu am încercat, dar ce m-a stârnit este că la al doilea clip am un dislike, vreo 4 like-uri și vreo 50 de vizualizări. L-am distribuit printre prieteni, deci unul m-a “trădat” aș putea glumi. De aici s-a născut o curiozitate. Cum like-urile și dislike-urile sunt anonime pe Youtube, tu dai dislike cunoscuților? Cum reacționezi când nu îți place o postare de-a unui prieten?

Rețeta unei călătorii reușite cu mașina

1

Mi-aș dori să fiu un părinte ca cei pe care îi am eu: muncitori, iubitori, atenți la detalii și la siguranță, dar mai ales cu chef de călătorii. Sunt oamenii de la care am învățat că atunci când e de muncit te implici total, iar atunci când e de descoperit și de distrat, te implici chiar mai mult. Sunt oamenii cu care am mers în fiecare an în vacanță, de fiecare dată cu mașina. Târziu în viață am descoperit avionul, iar prima mea iubire, din motive evidente de confort și economie a fost mașina.

Să călătorești în lung și-n lat, cu zâmbetul pe buze și eliberat de grijile bagajelor de cală, de stresul că trebuie să respecți dimensiunile standard ale bagajului de mână sau că trebuie să fii cu 3 ore înainte de decolare, înseamnă să alegi mașina.

Sursă: Pixabay

Am fost în multe vacanțe cu părinții mei cu autoturismul. Deși să călătorim în țară a avut întotdeauna un farmec aparte pentru noi, am optat să ne aventurăm să cunoaștem și țările vecine: Serbia, Bulgaria, Moldova. Pe vremea aceea, ar fi corect să spun că părinții au optat, iar de la ei am învățat să mă descurc în tot felul de situații neprevăzute, dar, mai ales, am învățat că prevenirea și accentul pus pe siguranță sunt esențiale.

Dacă ar fi să scriu despre ce am învățat de la părinții mei nu m-aș mai opri, dar există, în ceea ce privește vacanțele, o schemă formată din trei elemente esențiale: siguranță, explorare și simț practic.

Siguranță

Așa cum te echipezi cand pleci în excursie cu haine potrivite în raport cu vremea, cu piepten, cu bani și acte, cu pelerină de ploaie sau cremă de protecție solară, așa trebuie să ai grijă și de mașină. Nu să-i pui un pulover imens, însă ai putea opta pentru un scut auto de calitate care să protejeze componentele de eventuale lovituri și de pătrunderea impurităților. Poate părea că scutul de motor e necesar doar pentru mașinile care participă la curse de off-road, însă e important și atunci când îl folosești în interiorul orașului sau la drum lung căci protejează mașina de efectele nefaste pe care le poate avea o groapă sau o bordură înaltă. Nu doar că protejează motorul, dar acoperă și baia de ulei și o bună parte din cutia de viteze.

Eu intenționez să-mi provoc părinții la o călătorie un pic mai lungă, pentru a descoperi experiențele orientale pe care ni le poate oferi Istambulul. Iar cum autoturismul meu are nevoie de îmbunătățiri, aș investi să-mi schimb scutul de motor deteriorat cu unul potrivit mașinii mele, adică scut Volkswagen Golf

Scut motor metalic VW Golf 7 Cutie Manuala 2012-prezent
Sursă: www.autogedal.ro

Piesele mașinii vor fi protejate atât în cazul în care voi lovi un obiect, cât și împotriva apei, noroiului sau prafului. Motorul și cutia de viteze au de suferit în timp dacă trebuie să ruleze componente îngreunate de impurități sau mizerie.

Explorare

Am auzit de oameni care au călătorit până în Turcia cu bicicleta. Sunt convinsă că e o experiență pe care nu mulți și-o pot permite. Probabil mulți nici nu și-o doresc. Eu nu m-aș încumeta să merg cu bicicleta nici până la Constanța, darămite până în Turcia, însă mi-aș simți pulsul bătând cu putere dacă aș putea să mă plimb cu bicicleta pe străduțele cu încărcătură istorică și spirit oriental. Iar spre deosebire de avion, cu mașina chiar am putea să montăm pe cârligul de remorcare un suport pentru trei biciclete (pentru mine și părinții mei).

SUPORT PENTRU 3 BICICLETE CU PRINDERE PE CARLIGUL DE REMORCARE – PERUZZO PURE INSTINCT PLIABIL
Sursă: www.autogedal.ro

Pe biciclete am admira arhitectura fascinantă și am fi fermecați de oameni, iar vântul care ne-ar sufla în păr ar aduce cu sine mirosul renumitei cafele din Turcia, așa că ne-am opri să savurăm câte o ceașcă. Ne-am delecta și cu rahat turcesc, baklava și halva pentru că nu ai cum să reziști tentației savorilor turcești.

Parcul Gulhane ar fi cadrul ideal pentru a admira mulțimea de lalele care îi dau un farmec aparte, cu toate că interesant este că traducerea numelui este: ”casa trandafirilor”. Ar fi cu adevărat relaxant!

Pentru ca explorarea să fie completă ar trebui să vizităm Moscheea Albastră pentru a vedea mozaicul superb, predominant albastru, fiind considerat un simbol al Turciei. Am face o mulțime de poze, am vorbi cu localnicii și am încerca tot felul de preparate culinare inedite, iar toate acestea pentru că am ajunge în siguranță la destinație.

Sigur că bazarul din Turcia înseamnă cumpărături, deci dacă plecăm cu câteva bagaje s-ar putea să ne întoarcem cu o cantitate dublă. Aici intervine simțul practic.

Simț practic

Portbagajul mașinii mele nu e suficient de încăpător pentru trei persoane care au tendința să exagereze cu bagajele atunci când pleacă într-o vacanță de două săptămâni așa cum îmi doresc eu. Doar nu conducem până în Turcia ca să stăm două zile, nu? Bine măcar că nu ar trebui să punem bicicletele în el și am avea suport special (dacă nu, ne-am lega troller-urile cu roți de bara din spate și am rezolva problema, nu? Doar că nu funcționează așa, cum nu am putea nici să le teleportăm).

Noi am investi într-o cutie de portbagaj încăpătoare și de calitate. Aș opta pentru marca Thule, aceasta fiind recunoscută internațional pentru calitatea componentelor auto pe care le produce.

Cutie portbagaj Thule Motion XT XXL Titan Lucios
Sursă: www.autogedal.ro

Dacă ar fi după mine, la întoarcere, în cutia de portbagaj cu prindere pe bare transversale, aș strecura și o ”pufoșenie de mâțulică”, așa cum le spun eu pisicilor, iar turcii le adoră și au străzile pline de castroane, farfurii și vase cu apă și mâncare pentru felinele care cutreireă în libertate aleile. Văzând totuși cât de fericite și îngrijite sunt în mediul în care s-au născut, m-aș răzgândi și aș opta să îmi arunc privirea pe site-uri de adopții de la noi. Ca să-mi uit ”amarul” aș mai da o fugă prin bazaruri să negociez prețurile pentru genți, condimente și cutii cu rahat.

Mașina în călătoria spre Turcia ne-ar fi utilă pentru că, pe drum, am putea să oprim și în Bulgaria să vizităm marea. Odată ajunși în țara celor două continente, nu ar trebui să ne limităm doar la Istanbul, ci am explora în voie întinsul ținut.

Nimeni nu-și dorește evenimente neplăcute în vacanță, iar cu puțină pregătire, muzica preferată și compania potrivită, totul ar trebui să fie ca un vis, pe care apoi să-l urci în fragmente pe Instagram prin intermediul pozelor. Mai bine să ne urască ceilalți pentru imaginile de invidiat decât să ne urâm noi înșine pentru lipsa de pregătire.

Aleg mașina, dar o mașină pregătită cu AutoGedal pentru a îmi face vacanța mai sigură, pentru a îmi oferi posibilitatea de a explora lumea în felul meu și pentru a mă ajuta să mă organizez.

Articol scris pentru SuperBlog 2019

Spring SuperBlog 2019

2

Interesul meu pentru blog a crescut mult de la începutul anului. Deși mi-am cumpărat domeniul demult și am scris câteva rânduri încă de atunci, m-am pus cu degetele pe tastatură ”serios” la schimbarea dintre ani. Știți omul ăla care mereu se apucă de sală la începutul anului? Eu sunt, dar de data asta sunt hotărâtă să trag tare. Scrollând Facebook-ul i-am descoperit pe cei de la SuperBlog, m-am uitat ce fel de activitate au și am descoperit că reprezintă o serie de concursuri pentru bloguri care îți pun mintea la contribuție.

Cei de la SuperBlog au dat startul la înscrieri pentru Spring SuperBlog. Ce mă încântă cel mai tare este comunitatea, faptul că o să descopăr o competiție reală și oameni de calitate. Eu mă înscriu, așa că, dacă ai blog și vrei să afli mai multe, nu ai decât să citești regulamentul.

SuperBlog, ediţia de toamnă! (2019)

2

Am tot încercat o lună de zile de când s-a dat startul înscrierilor pentru SuperBlog să mă țin pe poziția de a nu participa. Dar am eșuat, iar dovada este acest articol prin care îmi anunț prezența în competiție.

Ce e SuperBlog?

Metaforic vorbind aș spune că e “un drog”, dar unul sănătos care îți dă adrenalină, energie și zvâc, dar îți dezvoltă și imaginația, cunoștințele și încrederea în sine.
Totuși, ca să înțelegi mai bine intră pe site, unde vei găsi regulamentul competiției de blogging creativ.

Cum i-am descoperit?

Am participat și în primăvară, dar am fost “avertizată” că toamna e “the big deal”. Aici îmi anunțam prezența când abia ghioceii începeau să-și facă simțită prezența timid prin zonele verzi din România, dar și pe la colțurile gri ale Bucureștiului în mănunchiuri legate cu elastic cauciucat.

De ce particip din nou?

Mi-am dat seama că pe vară m-am lenevit. Nu am reușit să găsesc determinarea de a scrie, mai ales că am lucrat o vară întreagă la mare (ar fi un subiect despre care aș putea să scriu. Lista cu teme e lungă, doar nu le-am așezat pe blog încă). Prin SuperBlog am găsit o disciplină de a mă determina să-mi pun rotițele minții în funcțiune.

Voi participa la toate probele?

Nu știu! Până ieri când m-am decis, nici nu știam că voi participa. Rămâne să aflăm împreună.

Să ne bucurăm de toamnă şi să ciocnim cu pahare de struguri transformați în lichioarea lui Bachus pentru inspirație și scrieri creative!🍷