Home Gânduri Fii parte din democrație!

Fii parte din democrație!

1

Pe 10 noiembrie au loc alegerile prezidenţiale. Tu votezi? Dar ştii ce votezi? Oricum eşti norocos. Nu crezi asta? Eşti norocos pentru că poţi să alegi, pentru că trăieşti în democraţie şi asta înseamnă că tu faci parte din conducere. Cuvântul “democraţie” este de origine greacă, vine de la demokratia, prin alăturarea lui demos, „popor” + kratos, „putere”, rezultând astfel „puterea poporului”. Bine, bine, dar îmi vei spune că nu e atât de simplu, nu e ca şi când te urci la volanul unei maşini şi o conduci. Îţi dau dreptate, democraţia nu e simplă, e foarte complicată şi ne implică pe noi toţi, iar noi nu trebuie să ştim totul despre ea, doar nu am dat la facultatea de studii politice, dar trebuie să ştim să o folosim pentru binele nostru, al poporului, trebuie să înțelegem că e un mod de gândire şi acţiune. E important să ne cunoaştem drepturile şi obligaţiile şi să le insuflăm spiritul democratic şi copiilor noşti. Eu cred că educația pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului sunt esenţiale încă din copilărie, căci simţul civic se învaţă.

Mai exact, democrația reprezintă una dintre modalitățile posibile de a organiza un grup de oameni. Este o formă de guvernare inspirată din ideile grecilor cu toate că aceştia nu aveau democraţie în sensul pe care îl cunoaștem astăzi (femeile nu votau, existau sclavi care nu aveau drept de vot), însă nu doresc să fac istoria democraţiei, aceasta se găseşte chiar şi pe Wikipedia. Simplificat e cam așa: când un om conduce se numeşte autocraţie (monarhie, despotism, dictatura), atunci când elitele conduc avem aristocraţie, iar când conduce poporul avem democraţie.

În acest articol vreau să mă axez pe cât de importantă e implicarea noastră şi respectarea principiilor drepturilor omului şi democraţiei. Plătește-ți taxele, implică-te în problemele comunității, semnează petiții online în care crezi, participă la referendum și educă-ți copiii! Înainte de a detalia, vreau să ne gândim la România. Ce știm despre ea și ce ar trebui să fie?

E România democratică?

Există mai multe tipuri de democrații și grade diferite de putere ale instituțiilor statului. România este o republică semi-prezidențială, adică ”prim- ministrul și președintele sunt ambii participanți activi în administrația statului”. Diferă de republica parlamentară, așa cum este, de exemplu, Germania, prin faptul că șeful statului este ales prin vot universal, având un rol mai mult decât protocolar (Câți am auzit de Angela Merkel? Dar de Frank-Walter Steinmeier?). Diferența față de republica prezidențială (de exemplu SUA) este aceea că guvernul este desemnat de Președinte, dar votat de Parlament și este responsabil în fața acestuia.

Conform Constituției România este ”stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

România este un stat democratic întrucât avem drepturi și libertăți de care ne bucurăm, ce aș pune sub semnul întrebării este statutul nostru de ”stat de drept”, acesta se referă la punerea mai presus de orice a legii și respectarea acesteia.

Tot în Constituție aflăm că: ”Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.”. Asta înseamnă că poporul este cel care are puterea în stat. Dar cum noi suntem milioane de oameni e greu să ne punem de acord de fiecare dată, așa că pentru a ne fi ușor să luăm decizii alegem reprezentanți prin vot direct: parlamentul și președintele. Lor le încredințăm puterea de a lua decizii pe care trebuie să o foloseacă în numele nostru.

The Economist publică anual indexul democrației de unde aflăm care sunt cele mai democratice țări în funcție de cinci categorii generale; alegeri libere şi corecte, funcţionarea Guvernului, libertăţi civile, participare politică şi cultură politică. România s-a aflat în 2018 pe locul 66, asta însemnând o ”democrație defectuoasă”. Totuși, cum putem noi schimba ceva? Nu gândi că votul tău nu contează! Poate că nu se face cu o floare primăvară, dar începe cu una căreia i se alătură mult mai multe. Tu poți fi schimbarea căci o vorbă din popor sună așa: ”Unde sunt mulți puterea crește”.

Deși în fața statului nu avem decât două îndatoriri: să ne apărăm țara și să contribuim la cheltuielile publice (prin taxe și impozite), eu aș adăuga că față de noi înșine avem responsabilitatea să ne informăm și implicăm căci așa cum îți organizezi gospodăria, ar trebui să faci și cu țara.

Cum ne putem implica civic?

1. Informează-te

Asigură-te că îți iei știrile din surse de încredere, citește legile, află-ți drepturile și împărtășește cunoștințele tale. Eu am descoperit Democracy Mania, o platformă de încredere care promovează valorile democrației și militează pentru o comunitate implicată. Poți să semnezi petiții, să votezi în cadrul referendumurilor sau să dezbați pe forum teme de real interes.

2. Susține o cauză

Dacă crezi în ceva, caută o organizație care luptă pentru asta și implică-te, poți să donezi sau chiar să te oferi voluntar.

3. Petiționează

Semnează petiții în care crezi, iar dacă tu ai o problemă care e și a altora poți să inițiezi tu însuți una.

4. Protestează

Nu haotic, dar ai dreptul să o faci pașnic și creativ. E un mod de a atrage atenția asupra unei probleme care să ajungă pe agenda publică.

5. Participă la ședințele publice

Legea nu lasă statul să ia decizii importante fără să consulte cetățenii, așa că poți participa la ședințele Consiliului General sau la dezbateri publice la minister.

6. Semnalează ilegalitățile

Nicio ilegalitate nu dispare de la sine, primul pas este să fie semnalată, fie că ne referim la șpagă, șantaj, violență etc.

7. Educă-ți copiii

După principiile drepturilor omului și democrației:

Arhivă personală și editare proprie

Democrația nu ține de vârstă, chiar dacă nu pot vota, copiii trebuie să își cunoască drepturile pentru a trăi în demnitate. Când drepturile omului nu sunt respectate, oamenii sunt tratați ca și cum n-ar fi oameni.

Când vârsta o permite, copii ar trebui să fie încurajați să participe în organizații de tineret și organizații non-guvernamentale (ONG-uri) pentru a învăța că pot să se implice chiar dacă nu votează, de exemplu: pot să participe la activități pentru protejarea mediului sau să ajute bătrânii.

Educația nu se face doar în școală, dar aceasta reprezintă o bună parte din viața unui tânăr, astfel că guvernele și profesorii trebuie să se asigure că principiile democrației se regăsesc în ceea ce copiii învață. Și părinții se pot implica, asociații de părinți și tutori există în toată Europa, dar și elevii au un cuvânt de spus în legătură cu ce învață prin participarea la consiliul elevilor (sau sindicat). Aceasta este o asociație formată numai din elevi sau studenți, prin care își pot face auzite părerile și preocupările privind școala.

Sursă: Pixabay.com

O generație de oameni cărora nu le pasă, care cred că indiferent dacă votează sau dacă se informează nu se schimbă nimic, nu e o generație deșteaptă, ci doar una ignorantă. Nu ne dorim să fim sau să creștem o generație indiferentă. Ești parte din democrație și ar trebui să-ți pese.

Articol redactat pentru SuperBlog 2019

 

 

1 COMMENT

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here