Home Personal Oamenii buni sunt îngeri

Oamenii buni sunt îngeri

3

Auzisem că pe 29 noiembrie 2019, adică în doar câteva zile va avea loc premiera filmului ”Îngerii lui Charlie”, așa că în timp ce mâncam pop-corn, deși nu mă uitam decât la trailer, râdeam cu gura până la urechi. Asta până când, în mijlocul ecranului, a apărut o căsuță de chat:

Bună, sunt Charlie, vrei să fii un înger?

M-am încruntat, apoi m-am uitat în stânga, în dreapta, sub pat, poate era vreun membru al familiei pus pe farse. M-am uitat chiar și la dată, să nu fie 1 aprilie. Abia când nu am auzit niciun râs zgomotos și nu am văzut nicio cameră de filmat sub vreun ursuleț de pluș, m-am încumetat să tastez timid:

Nu am aripi.

Nici nu ai nevoie, vor crește odată cu tine.

Apoi mi-a dat o adresă atât de îmbârligată că nici nu are rost să v-o scriu, de altfel nici nu am voie, e secretă. M-am dat deja de gol că m-am dus la locul indicat. Acolo, o altă surpriză, în loc să dau de Charlie, am dat de Bosley, un băiețel lungan, de doar vreo 12 ani, îmbrăcat în elf. Nu eram doar eu, ci multe alte femei, unele blonde, altele cu pistrui, unele cu pălării fancy, altele îmbrăcate modest, unele plinuțe, altele atât de slăbuțe că te întrebai dacă nu mănâncă decât spanac.

– Mă bucur că ați venit, a grăit băiatul cu o voce puternică de bărbat, toate sunteți îngeri și doar pentru că v-o doriți și pentru că ați răspuns cu interes mesajului lui Charlie. Avem mai multe misiuni, a continuat el, dar una arde, și arde pentru toată lumea. Nu, dragilor, nu trebuie să stingeți incendii, ci să aprindeți inimi. Am 12 ani și nu am primit niciodată până acum cadou de Crăciun. Nu am primit nici măcar o portocală, iar ca mine sunt mulți. Moș Crăciun nu mai face față. Misiunea e să-l ajutați, dragi îngeri, să deschideți aripile și să zburați împreună cu renii oriunde vă poartă vântul, dar nu aveți cum fără pregătire, așa că  trebuie să treceți niște probe. Nu am să vă mint. Sunt grele, sunt groaznice, deci, dacă vreți să plecați, o puteți face acum.

S-a oprit, însă în sală nu se auzea niciun foșnet. Toate eram absorbite de băiețelul cu glas și discurs de om mare. Am rămas toate, deși, mie cuvântul ”groaznice” îmi răsuna în minte neîncetat. Nici nu înțelegeam de ce fusesem recrutată, nu aveam nicio abilitate, așa credeam până atunci. Faptul că făceam o ciocolată de casă incredibilă nici nu mă gândisem să iau în calcul.

Proba 1 – alegerea de a pleca

Am trecut cu brio toate. De altfel, și obrajii îmbujorați ai băiatului au ajutat.

Proba 2 – cea de foc

Deși se numea așa, era chiar de gheață, căci în grupuri de câte trei, am fost prinse într-un iglu pe care a trebuit să-l răsturnăm cu mâinile goale. Se pare că învârtitul telului și bătutul șnițelelor ajută mușchii brațelor, căci toate am reușit.

Proba 3 – proba deghizatului

Nu am înțeles inițial de ce ne-au pus în fața unor palete mari de machiaj și ne-au dat materiale zdrențuite în saci. Să mă machiez? Nicio șansă! Să mă fac o mumie din fâșii albe? Am încercat, dar spre deosebire de cealaltă probă, la aceasta ne-au surprins cu vânt năpsanic suflat din ventilatoare imense. Toate pânzele mele au zburat precum îngerii, ajungând chiar în nori. Pe o fată subțirică a luat-o pe sus și a aruncat-o într-un morman de zăpadă.

Băiatul, Bosley, a trecut, la final, pe la fiecare. Îngerii se descurcaseră bine, majoritatea aveau gene conturate, unele se machiaseră precum vedete, altele își făcuseră costumații de pirat. Mi-era milă de fata din zăpadă până când, trecând prin dreptul ei, băiatul i-a zis:

– Felicitări! Frumoasă deghizare! Om de zăpadă…

Acum îmi era milă de mine, încercasem eu să-mi pun blush în obraji, să-mi prind părul să pară mai scurt ca să mă transform în Kristen Stewart, dar cumva reușisem să fiu:

– Un morcov, foarte bine!

Am zâmbit încurcată și nu l-am contrazis.

Proba 4 – uită-te la lume

Am înțeles de ce Bosley a spus că probele pot fi groaznice. În sală, pe pereți, au apărut ca de nicăieri ecrane mari pe care s-au proiectat familii sărace cu cinci copii care împart un colț de pâine. Mame singure, tați care muncesc de dimineața până seara și nu reușesc să-și întrețină familia. S-a proiectat o parte din lume, și m-a durut.

Proba 5 – împrăștie mesajul

Cea mai importantă, motivul pentru care am scris acest articol. Urmează prima misiune din viața mea, sunt speriată, dar dornică de a reuși. Așa că te îndem și pe tine, mergi la cinema, vizionează filmul de acțiune ”Îngerii lui Charlie” pentru a găsi în tine curaj și putere, apoi dă-ți șansa să pornești în cea mai frumoasă aventură, pentru moment, aceea de a-l ajuta pe Moș Crăciun să ofere daruri nu doar copiilor bogați, ci tuturor, chiar și lui Bosley.

Oricine poate să fie un înger, deși nu am înțeles din prima, aripile cresc odată cu faptele bune pe care le facem, doar că sunt invizibile, iar zborul se simte ca o fericire interioară. Nu trebuie să avem abilități pe care nici nu ni le imaginăm. Orice, privit din perspectiva potrivită poate fi o calitate, chiar și că eu m-am deghizat în morcov. Așa, nimeni nu o să-l bănuiască pe Moș Crăciun, orice trăznaie aș face din greșeală prin casele copiilor, va fi pusă pe seama Iepurașului de Paște. Întorcându-mă la abilități, uite cum faptul că fac ciocolată de casă va face copiii fericiți, căci le voi ușura munca elfilor și mă voi apuca să amestec cacao cu lapte praf îndată ce-mi termin ultima misiune, adică aceasta.

Repet! Fii bun, ajută, oferă celor cu mai puțin și împrăștie mesajul! Fii înger, așa cum ți-l imaginezi tu!

Articol scris cu nuanțe de comedie, dar cu un mesaj în care cred pentru competiția în care îmi spionez gândurile, să le prind pe cele potrivite. Care competiție? SuperBlog 2019. Care sponsor? InterComFilm. Care film? Acesta:

Fotografiile fac parte din sursele oferite de sponsor.

3 COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here