Cum îl găsești pe Făt-Frumos?

20 16 18 23 15 26

Mă uit încă o dată, încă o dată și tot așa: ba pe foaia mâzgălită cu pix și pătată ușor cu cafea în colț, ba în ecran la site-ul loteriei naționale. Mă frec la ochi și îmi fac vânt cu hârtiuța subțire. Am început să țopăi. În sfârșit puteam să-mi cumpăr apartamentul visurilor, iar totul stătea într-o bucată de hârtie care costase doar 5 lei. Din 5 lei, eu aveam să am patru camere, o bucătărie imensă și o baie pe care aveam să o umplu cu lumânări parfumate. Nu am ezitat, am accesat site-ul de anunțuri în care am încredere:

”Server was not found”

Ce Dumnezeu? Mi-am tras repede jacheta pe mine și am fugit la chioșcul de ziare. Nici măcar un ziar cu anunțuri nu era pe raft. Răsfoiesc repede câteva ziare, nicio pagină dedicată vânzării. Acum s-au găsit oamenii să nu aibă chef să vândă? Am început să respir greoi. Aveam o mulțime de bani, în 6 numere, 6 amărâte de numere, dar nu aveam posibilitatea de a alege apartamentul visurilor?

– Domnișoară, sunteți bine? m-a întreabat domnul în vârstă care pufăia din trabuc.

– Anunțuri de imobiliare nu găsesc?

– Nu aici. Am auzit că sunt niște protestatari la câteva străzi distanță, alătură-te lor!

Ce nepoliticos! Totuși, nu am plecat. M-am uitat insistent prin fumul pe care mi-l sufla în față.

– Mica publicitate a fost interzisă prin lege.

– Cum?

– Mica publicitate a dispărut, ce nu înțelegi?

Îmi dădeau lacrimile, nu știu dacă de la veste sau de la fumul cu care mă intoxicase.

Mi-a venit să întreb din nou: ”cum?”, ba chiar să-l strig din rărunchi, dar m-am întors cu spatele la omul arogant și mi-am scos telefonul. Trebuia să înțeleg termenul. Știam clar ce înseamnă publicitate, cel puțin din ce citisem știam că piața de publicitate e în creștere, dar ”mica publicitate”? Am încredere în dex, așa că m-am lăsat lămurită de el:

”PUBLICITÁTE s. f. Faptul de a face cunoscut un lucru publicului; difuzare de informații în public; caracterul a ceea ce este public”

”Mica publicitate = rubrică a unui cotidian în care se publică anunțuri cu caracter particular”

Așadar, mica publicitate are legătură cu noi, oamenii simpli care vând, cumpără și caută ceva: o companie plăcută, o haină deosebită, un telefon funcțional sau, ca în cazul meu, un apartament. De ce ne-ar face statul una ca asta? De ce ar lăsa companiile să aibă monopol? Îmi este clar că odată cu dispariția anunțurilor publicitare, forța companiilor mari, care au reclame la televizor și branduri puternice, create în timp, va crește. Chiar și micile firme și artizanii, care mai apelează la anunțuri publicitare ca metodă de promovare ar fi îngropați. Cum se traduce asta? În prețuri mai mari, în faptul că vei găsi anumite produse doar în unele magazine care probabil vor face contracte de exclusivitate cu furnizorii.

Odată cu dispariția micii publicități cumpărăturile online vor fi afectate, vor rămâne mult mai puține opțiuni, ceea ce ne-ar determina să ne mișcăm posterioarele dodoloațe la târguri și bâlciuri, la așa zisele ”vânzări de garaj”. Probabil s-ar înmulți numărul acestora și s-ar face cu program, de exemplu, în fiecare sâmbătă dimineața, cum e cu anumite piețe alimentare. În cazul meu, trebuie să merg la o agenție imobiliară, să răsfoiesc prin portofoliul lor cu prețuri umflate, pentru că ei sunt cam singura mea opțiune, ei și prietenii. Primul pas o să fie să-mi sun toți prietenii, ca să-i pun să-și sune toate cunoștințele și tot așa, până vor scoate apartamentul visurilor mele din pământ dacă e necesar. Oare dacă scriu pe blog ce îmi doresc de la apartamentul ideal se consideră ”mica publicitate” și voi primi o amendă cât toată suma câștigată la loterie?

Anunțuri publicitare sunt chiar și cele de pe site-urile de socializare, care totuși au parteneriate și cu firmele mari. Știu, site-ul de socializare nu e un cotidian, dar e tot pe acolo, așa că dacă unele sunt interzise, sigur urmează și celelalte, așa că ne vom alege cu taxe lunare pentru a le accesa pentru că veniturile lor se vor micșora. Cum vom trăi fără să ne etalăm zâmbetele spălate cu pasta de dinți a castorului?

Până și ziarele și-ar pierde din farmec fără rubrica de mică publicitate. Sunt oameni care le cumpără doar pentru asta, de exemplu eu, care voiam să-l cumpăr pentru locuința visurilor. Știți legile absurde? E oficial! Asta e una dintre ele. Nu doar că anunțurile publicitare sunt utile, dar uneori, anunțurile sunt și foarte haioase, așa că te destinzi la nevoile și ofertele oamenilor, aflând până la urmă cum e lumea, cine sunt persoanele de lângă noi. Uite ce am găsit eu în Anunțul Telefonic și mi-a stârnit cel puțin un zâmbet, asta pe vremea când încă exista.

”Bună, te caut fată singură plinuță sau slăbuță”

”Caut doamnă adevarată între 25 si 45 de ani” – să înțeleg că în ziua de azi îți faci griji dacă e doamnă sau domn, îl înțeleg. Nu mă încadrez la vârstă că altfel… M-am pipăit, m-am ciupit, sunt adevărată, da, da, nici urmă de plastic sau componente metalice.

”Dacă nu ești interesată de portofelul meu si nu cauți pe Făt Frumos pe un cal alb aș vrea să ne cunoaștem” – nu, nu! Îl vreau pe doi cai, cică există acrobați care călăresc doi ”cai frumoși” deodată, în picioare.

Oare ar avea mai mult succes cu: ”Făt-Frumos, o caut pe Ileana Cosânzeana”?

Știu, nu e corect, am dat exemple doar de anunțuri matrimoniale, dar amuzante sunt în multe alte categorii, iar printre ele, poate găsești chiar rochia ideală pentru bal, ăla unde nu dai de Făt-Frumos, că cică nu se vrea găsit.

Știu că te-ai întristat că s-a interzis mica publicitate. Și ”Morning Flower”, alarma mea gălăgioasă, s-a supărat, căci m-a trezit. Partea bună e că nu au fost interzise anunțurile, există o grămadă, poți să-ți găsești apartament, job, haine, electronice și multe altele fără probleme. Cum ar fi putut fi interzise când există de atâta timp?

Partea proastă e că mi-am verificat biletul de la loto 6/49 și nu am nimerit nici măcar un număr din cele câștigătoare.

Articol redactat pentru Spring SuperBlog 2019