- Înainte de a pleca de acasă se dă tricoul jos într-un mod senzual sau nu. Se picură stropi de apă pe pielea epilată și se săpunește bine de tot, cel puțin un minut fiecare subraț.
- Se ia bila aia albă care se numește deodorant, îl găsești pe lângă săpun în supermarket. Dacă nu știi unde e săpunul poți să le cumperi online. Oricum, o să presupun că le ai în sertar. Se pun câteva straturi de deodorant până se acoperă toata zona. Sau fâsâi din spray, nu-l confunda cu cel de tânțari.
- Se îmbracă un alt tricou curat și ești liber să zburzi. Parfumul e opțional! Oricum, a nu se sări pașii de dinainte.
- Se valideaza cartela căci nimeni nu vrea să îți audă înjurăturile cu controlorii.
- Se stă cuminte în picioare dacă nu e loc liber.
- Nu se pun bagaje pe picioarele altor călători, cu atât mai puțin nu se pune partea ta posterioară peste alții.
- De preferat, ar fi, dacă stai pe locurile alea cu semne greu de descifrat (parcă îți seamănă cu o siluetă de femeie cu o minge de fotbal în dreptul abdomenului și una cu un om scund sau una cu unul care și-a înfășat mâna în perdea), să te ridici dacă vezi oameni care arată cam așa:
- Dacă ai căștile, pârțurile tot se aud!
- La final, când cobori, nu-ți face griji! Nu trebuie să-ți iei la revedere de la șofer. Știu că îți vine să-i strigi vreo două de apreciere: ”să-mi **** mămăliga, așa conduci tu bre? Pui frână pentru aia bă? Pentru reptila aia de pe drum? Și de-o calci, aia are pielea tăbăcită că nici nu simte, să-mi bag **** în volanul tău de…”. Un la revedere atât de lung s-ar putea să te facă să mai mergi o stație în plus.
- Neapărat! Între stații se așteaptă ca pe ace, trecând de pe un picior pe altul pentru că știi că ești chiar în dreptul clădirii unde trebuie să ajungi. Dar se așteaptă! Așa facem cu toții. Poți pune cel mult o întrebare spășită, dar dacă răspunsul este: ”nu”. Un dialog de genul: ”Bă, nici nu știi să conduci, dapăi să oprești! Nici unde e butonul de deschis uși nu știi…„ te clasează la candidatul ideal pentru titlul de: ”Nesimțit Autentic”.
Cum adica sa nu multumesti soferului? Si cu celebra poezie “foaie verde de piper/sa traiasca domn sofer” ce mai facem? N-o mai zicem?
Dacă ești Emil, se acceptă 😂
Ohh…da!
Excelent! Imi place “traducerea” semnelor din autobus …
Nu de alta dar sa înteleaga tot “inteligentul”! 😆
Cred ca aveam 25-26 de ani … nu uit asta cat oi traii …
Eram cu sotul meu si cu un prieten de-al nostru în autobuzul 33 în drum spre …
Dintr-o data autobuzul a fost invadat de un miros oribil de branza de burduf … (alta comparatie nu am … adica nu-mi permit sa scriu altceva … 😆 )
Doua “doamne” se suisera in autobuz, dar nu au mers mai mult de o statie pentru ca au fost atat de apostofate de calatori ca s-au dat jos la urmatoarea statie! La fel a facut si soferul lasand autobuzul cateva minute cu toate usile deschise sa se aeriseasca!
E greu sa fii sofer pe transportul în comun! 😆
PS, cred ca trebuia sa scrii ceva si despre igiena intima! 😆
Am scris despre deodorant și săpun. Am zis să fiu finuță 😂
Din pacate, ei nu prea citesc astfel de instructiuni. Nu citesc deloc…
prea multe pretentii ai si tu! Pai daca nu faci toate astea, atunci tu cum mai iesi in evidenta? Asta e unul din avantajele atacurilor de panica ce m-au tinut si ma tin inca departe de transportul in comun… am scapat de cei care cred ca autobuzul e masina lor personala.
Nu am mai mers de foarte mult timp cu autobuzul si nu pentru ca as fi eu prea comoda, ci pentru ca prefer sa evit astfel de situatii neplacute. Si cum vara unii uita in mod intentionat sa porneasca AC, cu atat mai mult este de evitat. Vorbesc de ce se intampla la mine in oras. 🙂
Prefer bicicleta sau trotineta electrica atunci cand nu ies cu masina. Ajung repede, nu mai stau in trafic, fac economic. 😀
E greu intr-adevar cand stam cu ochii-n telefon sa mai observam si oamenii din jur, ca sa le cedam locul 🙁 .Din pacate, Bucurestiul e un oras supraaglomerat,iar metroul si autobuzele nu mai fac fata asa ca ai toate sansele sa intalnesti tipologiile de care vb tu mai sus.