Personal

Home Personal Page 4

Mi-a fost spart Instagramul (Reclamă Ray-Ban)

1

De dimineață, am intrat liniștită pe aplicația de Instagram. Așa cum mi-e rutina nesănătoasă. Postasem patru poze cu ochelarii Ray-Ban care anunțau o reducere de 90% pe un site dubios. Numai că eu nu postasem așa ceva. Atunci am știut că mi-a fost spart Instagramul. 

Cineva făcea spam pe spinarea Instagramului meu și așa cu nu prea mulți urmăritori. Știi când spui: „nu o să mi se întâmple mie”? Nici eu nu mă așteptam, așa că e mai bine să fii prevăzător, dar despre ce măsuri cred eu că e bine să luăm vă scriu un pic mai jos. Acum hai să aflăm cum procedăm dacă ne trezim cu postări pe care nu le-am planificat.

Ce faci dacă și la tine s-au postat poze fără știrea ta?

Primul meu instinct a fost să le șterg, ca să le vadă cât mai puțină lume și să nu fie păcăliți. Dar pașii cu adevărat importanți sunt:

  1. Verifică-ți activitatea de la Activity Log și șterge sesiunile pe care nu le folosești. În cazul meu, cu siguranță nici dacă eram somnambulă nu aveam cum să ajung la Caraș-Severin ca să postez poze cu Ray-Ban;
  2. Schimbă parola cu una pe care nu o folosești la alt cont;
  3. Setează-ți two factor authentication.
  4. Dacă ai aceeași parolă la alte conturi, schimb-o!

Nu e deloc comod să știi că ți-a fost invadat spațiul pe care îl consideri personal, chit că-i virtual. 

Ce vor acești scammeri?

Evident, acces la contul tău. Așa pot să facă tot ce faci tu, nu doar să posteze. Pot să vadă informațiile private. Pot ajunge să trimită mailuri și mesaje în care îți șantajează rudele de pe adresa de mail. I s-a întâmplat și Simonei Halep. Apropiații acesteia s-au trezit cu mesaje de pe contul ei că Simona are nevoie de bani și să-i pună o sumă într-un cont (care nu era al Simonei, evident). 

Lucrurile se complică dacă au căpătat acces, așa că ideal e să nu ajungi în această situație. 

Cum te poți proteja?

  1. Folosește parole distincte și complexe pentru fiecare cont pe care îl ai (Facebook, Instagram, mailuri etc.);
  2. Nu da click pe linkuri dubioase, cu litere care nu formează cuvinte cu sens, lungi sau de la firme de care nu ai auzit niciodată. Nu contează cine ți-l trimite, dacă nu ești sigur pe link, mai bine pune câteva întrebări înainte de a accesa site-ul;
  3. Folosește aplicații oficiale de pe Google Play și App Store. Încearcă să le faci update-ul la timp pentru că nu se știe cine găsește vulnerabilități în codul vechi;
  4. Ideal e să nu te conectezi cu contul de Facebook pe diverse alte site-uri. Cu toate că majoritatea facem așa. Preferăm să nu ne facem cont nou, dar comoditatea poate costa. 

Ai grijă de datele tale! Internetul e incă un loc nou și neînțeles chit că nu-l simțim așa.

Scăpăm de cadourile nașpa împreună!

1

Acum câteva zile am avut nevoie să scriu un număr de telefon. Ciudat, dar primul instinct nu a fost să-l trec în telefon, ci să iau un pix pentru a-l scrie pe foaie. M-am trezit în mână cu unul dintre pixurile mele preferate. Am stat câteva clipe și m-am uitat la el. L-am primit la o conferință despre tehnologie și mediu, despre cum pot acestea să coexiste și cum putem folosi natura inteligent. Acela a fost primul moment în care m-am gândit la produsele promoționale, la cât de relevante pot fi pentru o afacere. Mi s-a părut foarte ingenios că la acel eveniment am primit un pix creat din minerale care se găsesc în mod natural în pietre.

De-a lungul timpului am primit multe cadouri la tot felul de evenimente, dacă a fost util, dar plictisitor, cum ar fi un pix simplu cu logo, l-am adăugat pur și simplu la colecția de pixuri sau l-am ”pierdut” prin geantă. Dacă a fost complet inutil, l-am aruncat. Iar dacă m-a făcut să spun WOW, nu am mai uitat niciodată de el, nici de produs, nici de unde l-am primit, nici de brand, de nimic ce ține de el.

Cred că în funcție de firma care vrea să ofere produsul promoțional, de ocazia cu care îl oferă și de mesajul pe care vrea să-l transmită trebuie să ia decizii inteligente pentru că aceste cadouri au o putere foarte mare de promovare a unui brand.

Se pare că un sondaj realizat de BPMA Research demonstrează că e o investiție mai bună decât în cazul reclamelor la posturile de radio sau amplasarea de panouri outdoor. Eu tind să cred că sunt mai eficiente și decât reclamele televizate. Să recunoaștem, câți nu schimbăm canalul, ne ducem să mâncăm sau vorbim zgomotos cu prietenii pe pauzele publicitare? Oricum, clar sunt mai ieftine decât cele televizate și se pare că 20,9% dintre cei care au primit un produs promoțional au cumpărat apoi de la respectiva companie.

Însă, pentru a fi eficiente trebuie să fie alese cu cap, în funcție de specificul firmei și de targetul acesteia. Ca și în cazul cadourilor normale, prima dată te gândești la om. Ce i-ar plăcea? Să facă sport? O bicicletă e potrivită! Vrea să slăbească? Nu-i lua dulciuri! Provocarea unei firme vine din faptul că nu e o singură persoană căreia trebuie să-i facă respectivul cadou, ci o mulțime de oameni, așa că trebuie să fie ”parțial” universale.

Un pix e util în orice circumstanță, dar să iei unul doar ca să fie, eventual să nici nu scrie, e o decizie nu tocmai inspirată. Primul pas e să-ți dai seama că firma ta nu se adresează tuturor, ai un target, o categorie de oameni care vin la tine. De exemplu, dacă vinzi ochelari pentru bătrâni, e clar că trebuie să te adresezi lor. Așadar, dacă ai o companie, o firmă pe care vrei să o faci relevantă, gândește-te în primul rând cui se adresează.

Eu cred că aproape orice produs promoțional poate fi un cadou potrivit, dacă ajunge la persoana care are nevoie de el. Spun ”aproape” pentru că există și câteva exemple clare de ”AȘA NU”, cum ar fi mâncarea aproape expirată, un CD sau un pliant, dar nu-ți pierde speranța, soluția există și se numește Today Advertising care sunt gata să te ajute cu idei de promovare și produse WOW. Aceștia au peste 10 ani de experiență pe piața cadourilor promoționale și poți găsi la ei tot felul de produse inovatoare și utile. Te invit să te uiți pe site și la multitudinea de categorii din care poți alege: Promoționale WOW, Promoționale din argint, Genți & Călătorie, Textile etc.

Aum vreau să-ți spun cum aș înlocui eu cadourile care mi se par învechite și inutile, le pot numi ”nașpa”? Mă lași, te rog, să râdem împreună de ele și să le punem în cutia amintirilor la genul de experiențe: ”să nu ofer niciodată așa ceva”? Totuși, trebuie să menționez că și acestea pot fi potrivite în funcție de context, dar de cele mai multe ori nu sunt.

1. Pixurile simple înlocuiește-le cu cele WOW!

Despre pixuri am scris şi mai sus. Cu toții le știm pe cele clasice și devin deja plictisitoare. Fii creativ, căci astfel vor avea impact mai puternic, rămânând în mintea celor care le primesc pentru timp îndelungat. Fie că alegi un design inedit sau un pix multifuncțional, nu ai cum să greșești:

Cât de fain ar fi să oferi femeilor de 1 martie un pix în formă de floare înfășurat în șnur, în locul unui mărțișor care va fi abandonat într-o cutie cu multe altele, fără a ajunge să fie purtat vreodată?

2. În loc de CD, oferă memorie USB!

Vremea CD-urilor a apus de mult timp. Tot mai puține laptopuri sunt create cu CDROM, așa că optează pentru un stick USB cool care să promoveze mesajul tău:

Știai că există și USB biometric, care dezvăluie documentele conținute doar prin amprentare digitală?

3. Optează pentru umbrelă!

Umbrelele sunt variante alese des ca produse promoționale. De ce? Pentru că oamenii chiar le folosesc, astfel mesajul sau logo-ul tău se va plimba prin întreaga lume făcând brandul cunoscut.

În niciun caz să nu optezi pentru poncho sau pelerină de unică folosință. Nici nu sunt practice întrucât ajungi să-ți uzi pantalonii. Excepție face un eveniment în aer liber, unde toți trebuie să-și folosească mâinile, dar chiar și atunci, oferă o pelerină de calitate.

4. Atenție cu mâncarea!

Alimentele nu sunt cele mai bune idei. Foarte puține au șanse de reușită, căci mulți oameni au diverse alergii sau sunt vegetarieni. În cazul în care nu dai mostre din produsele tale, căci ești o firmă care produce produse alimentare, optează mai bine pentru promoționale eco utile, fie că vorbim de pungi reutilizabile, produse din bamboo personalizate sau semințe.

Când vrei să oferi alimente e foarte important să verifici termenul de valabilitate și mare grijă la depozitare, căci nimeni nu-și dorește biscuiți zdrobiți sau ciocolată topită. Apropo de ciocolată, nu doar pentru că am eu o slăbiciune pentru ea, dar chiar e printre singurele care mi se pare potrivită pentru a fi oferită. Dacă e într-o formă inedită, cu atât mai bine!

5. Nimic care nu e WOW!

Cred că deja ți-ai făcut o idee despre ce e WOW. Orice e util, calitativ și ingenios. Chiar și insignele pot fi WOW în contextul potrivit, deși, personal, aș alege altceva, căci și acestea au tendința de a fi rătăcite prin sertare. Eu avem în liceu ghiozdanul plin de insigne, dar acum nu aș mai face asta.

Știi ce mai e WOW? Să fii tu însuți WOW. Cadoul nu e doar un obiect pe care îl folosește celălalt, ci, de cele mai multe ori, spune mai multe despre cel care îl oferă, fie că e doar o persoană sau un brand. Uite ce cred eu că spun următoarele cadouri WOW despre cel care le oferă:

Nu am apucat să-ți scriu despre cel mai ciudat cadou pe care l-am primit: o sticlă de bulion. Ce spune asta despre cel care mi l-a oferit? Că-i plac pastele. Glumesc, nu știu ce spune, probabil că nu i-a păsat foarte mult și uitând de ocazie mi-a oferit ce a găsit în frigiderul firmei.

Fie că ai nevoie să loializezi clienți, să te promovezi la evenimente, să întărești legăturile de business cu diverși parteneri, să îți faci afacerea cunoscută e important să ții cont de regulile WOW ale cadourilor: să impresioneze, să fie de calitate, să exprime clar mesajul tău, să fie utile și în acord cu brandul tău.

Dacă tot am ajuns la brand, încă o variantă esențială pentru a fi vizibil este să folosești promoționalele pentru ca logo-ul sau mesajul tău să fie văzut cât mai des de clienți. Se aplică în special segmentului HoReCa. Gândește-te unde mănânci de obicei fast-food. Ți-a venit imediat în minte un lanț mare al cărui logo îl știi pe dinafară? Eu am deja vreo trei în minte.

Un șorț sau uniformă imprimată cu logo-ul firmei face clar pentru client la cine să apeleze pentru încă o băutură și arată profesionalism. Nu trebuie să te oprești doar la uniformă! Personalizează paharele, șervețelele, sacoșele și ambalajele dacă vrei ca unui client să-i rămână în minte afacerea ta.

Sper că ți-a fost util acest articol scris pentru Spring SuperBlog 2020, acum e rândul tău să lupți contra cadourilor nașpa. Fii  #SuperErouToday și distribuie acest articol ca să-l vadă și seful tău! Iar dacă tu, cel care citești ești șeful lui sau ei, fii ”cel mai erou” și intră astăzi pe Today Advertising!

Sursa fotografiilor: www.todayadvertising.ro

Sunt inspirată într-o casă elegantă

5

Cum tocmai m-am mutat în casă nouă, adică veche, dar nouă pentru mine, și cum nu are nimic, în afară de nevoie urgentă de curățenie, renovare și reamenajare, în mintea mea se desfășoară tot felul de planuri, mă gândesc la tot felul de stiluri, combinații care să-mi facă viața inspirată.

Eu sunt o gurmandă, iubitoare de mâncare și îmi place să experimentez din când în când gătind sau să-mi savurez mâncarea comandată în bucătărie, de aici mi-am propus să pornesc cu renovarea. De la cea pe care eu o numesc inima casei, e de multe ori și locul meu de inspirație, de unde scriu pe blog, în miros de pâine caldă pe care ador să o coc într-un cuptor de calitate.

Dacă în trecut bucătăria era reprezentată de un cuptor rudimentar, cu lemne sau cărbuni, iar mirosul se împrăştia în toată curtea, abia în secolul XX arhitecta Margarete Schütte-Lihotzky a pus accent pe bucătărie ca spaţiu de depozitare, folosit eficient. Acum însă, bucătăria e mult mai mult de atât, avem acces la design specializat, electrocasnice şi ustensile. Putem alege dacă o să fie bucătărie închisă sau open space, opţiune tot mai populară în era modernă, când să găteşti, să ştii să o faci, nu îţi mai asigură existenţa, poate doar un loc de onoare într-o inimă de bărbat, doar se zice că dragostea trece prin stomac, nu? Sunt totuşi convinsă că abilităţile practice în “bucătăreală” a bucatelor, nu pot să le egaleze pe cele în “bucătăreală” a gospodăriei. Ne ghidăm în viaţă după simţul estetic. Atunci când eşti înconjurat de frumos, parcă totul e mai bun, mai plăcut, chiar şi cartofii prăjiţi un pic mai mult.

Cu atâtea opţiuni, cred că îmi înţelegi greutatea în a mă decide cum să fie noua mea bucătărie. Atunci când simţi că cerul e limita, iar asta te încurcă, iei o gură de aer şi te gândeşti să porneşti de la elementele cele mai importante: chiuvete de bucătărie, cuptor, frigider, hotă etc.

De ce de la aceste elemente? Pentru că mie mi-e clar cât sunt de necesare, iar în funcţie de asta pot să gestionez şi restul spaţiului, cât va fi spaţiu de depozitare, ce fel de blat folosesc, unde pun hota ca să nu trebuiască după ce spăl legumele să o ocolesc pentru a ajunge la tigaie.

Acum, trăgând aer în piept, am inspirat mirosul proaspăt de pizza comandată, iar asta m-a întristat. Sigur că-mi place pizza comandată, dar deja visez la cea coaptă de mine într-un cuptor Franke pe care mi-l doresc încă de dinainte de a-mi fi cumpărat apartamentul.

Tot de la aerul proaspăt şi apetisant, mi-am dat seama deja că îmi doresc de la bucătărie să fie practică, rezistentă şi elegantă. Vreau să îmi facă plăcere să stau cu prietenii, chiar și în bucătărie, nu doar în living. Îmi doresc o casă care să mă inspire, să-mi vorbească, să mă ghideze, iar limitările ei de spaţiu şi nevoia mea să se întâlnească cu un rezultat surprinzător. Asta se poate întâmpla doar respectând câteva aspecte esenţiale: estetic, practic şi calitativ.

Estetic

Ce multe poate face o gură de aer! Până la urmă, cred că asta e singura modalitate de a fi inspirat, atunci când inspiri cu plăcere, iar pentru asta e nevoie nu doar de miresme îmbietoare, dar şi de un spaţiu pe măsură, care să facă față aburului, fumului sau mirosurilor combinate.

Bucătăria mea va fi clar frecventată de prieteni, voi avea seri ale fetelor în care vom găti paste şi vom bea vin alb. Vom juca jocuri de societate. Va fi o bucătărie cu care să mă mândresc, dar pe care să o pot folosi pentru a găti prăjituri.

Voi opta pentru bucătărie închisă, dar dichisită. Geamurile mari nu sunt niciodată suficiente atunci când îţi propui să găteşti în bucătărie, iar eu cu siguranţă voi alege o hotă Franke cu un design deosebit, care nu doar că va fi eficientă, dar poate fi confundată uşor cu un tablou.

Hota aceasta nu doar că arată foarte bine, dar e și extrem de silențioasă, deci nu ne va deranja în timpul discuțiilor. Poate fi folosită atât în modul de evacuare, cât și în cel de recirculare. Dar deja mi se pare că am trecut la următorul punct, cel practic, când contează ca totul să funcționeze inteligent, pentru a ne face viața ușoară.

Cele două aspecte sunt clar conectate, căci estetic fără practic e inutil, iar practic fără estetic e trist.

În ceea ce privește plita, voi alege cu siguranță modelul care să se potrivească cu hota. Pentru mine e foarte important să fie ușor de curățat, iar faptul că este din sticlă tratată, face ca plita Crystal Steel să fie ideală.

Practic

Dacă și tu ai o bucătărie mică, vei simți că ești limitat, dar mult mai important e cum te organizezi pentru ca nici măcar cerul să nu-ți fie limită, poate tavanul doar, dar hai să ne întoarcem la sfaturi utile. Cu un mobilier compact și multifuncțional nu ai cum să greșești. Spațiile de depozitare trebuie să fie alese inteligent. Mobila masivă se exclude într-o astfel de variantă. O bucătărie mică e ideală în formă de U sau de L. Atunci când reușești să integrezi mobila cu electrocasnicele ai parte de varianta ideală, care va arăta foarte bine.

Și într-o bucătărie mai mare sunt câteva reguli de care trebuie să ții cont dacă vrei să te simți confortabil. Pentru mine, chiuveta este extrem de importantă, căci e cea mai folosită parte a bucătăriei. Voi opta întotdeauna pentru un robinet înalt, de altfel, acestea sunt cele mai comune, pe bună dreptate, căci, în bucătărie, un robinet scurt, te va încurca la spălatul vaselor. Eu voi opta pentru o baterie Franke cu un grad mare al funcționalității.

Mie îmi place chiuveta din fragranite, dintr-un amestec de granit și rășină acrilică, cu o tehnologie inovativă  SANITIZED (ioni de argint), care îmi ușurează viața, căci ajută la menținerea curățeniei chiuvetei. Sigur că tot trebuie curățată, dar testele demonstrează că 99% dintre bacterii nu se vor înmulți.

Poate pentru ce îți imaginezi tu se potrivește altceva, poate o chiuvetă din inox sau fraceram. E foarte posibil să nu fie la fel pentru toată lumea când vorbim de gusturi, dar sunt câteva reguli universal valabile, iar una dintre ele este calitatea.

Calitatea

Dacă este ceva de la care nu voi face rabat este ca tot ce folosesc pentru amenajare să fie calitativ, de la mobilă, la electrocasnice și ustensile.

Un produs calitativ nu doar că arată mai bine și e mai performant, dar în timp, reprezintă economie, căci ține mai mult.

Eu, după cum ai observat deja, mă tot uit pe site-ul celor de la Franke, și o fac pentru că am încredere în produsele lor. Nu doar pentru că e cel mai mare producător de chiuvete pentru bucătărie din lume, dar este și lider în cercetarea şi dezvoltarea unor materiale şi a unor produse noi pentru bucătărie. În plus, îi recomandă și experiența, primele chiuvete fiind comercializate în 1925. În România au peste 20 de ani experiență.

Pizza mea s-a răcit deja, căci sunt absorbită de multitudinea de opțiuni pe care o am pentru reamenajare. Cred că singura soluție este să abandonez mâncarea și să mă urc în mașină pentru a merge la  showrooom-ul Franke România unde nu doar că pot să văd tot ce mi-a plăcut de pe site, dar am șansa să mi se răspundă la toate întrebările.

Ți-au plăcut alegerile mele?

Mi se pare că locul în care trăiește un om spune foarte multe despre el. Numai din acest articol sunt convinsă că deja ți-ai dat seama că îmi place stilul modern, că iubesc să fiu inspirată de tot ce mă înconjoară, inclusiv bucătăria. Nu poți găti cu dragoste, decât dacă o simți.

Pentru că toți suntem diferiți, eu sunt foarte curioasă, care e preferata ta dintre următoarele?

Te-am nimerit? Bineînțeles că acesta a fost un joc. Probabil, la fel ca mie, îţi plac toate, aşa că dacă ai putea, ai avea casa numai din bucătării. Ce cred că e important totuși de reținut este să alegi cu inima și cu capul atunci când renovezi.

Indiferent pe care ai ales-o, ești special, așa cum ar trebui să fie și casa, așa că profită de primăvară și fă schimbarea pe care ți-o doreai de mult sau repară ce ai tot amânat. Fii propriul home decor, fii inspirat! Simte-te bine în pielea și în căminul tău, iar dacă vrei o baterie cu design deosebit, ca o acadea împletită de Crăciun, go for it! Deocamdată, eu ”go” la showroom!

Sursele fotografiilor:

  • www.frankemagazinonline.ro
  • https://www.facebook.com/FrankeKitchen.Romania/

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020!

Cu un ceas inteligent #StaiAcasă eficient

1

Unii dintre noi stăm deja în case de vreo trei săptămâni, dacă nu mai mult. Nu e ușor, nu are cum să fie, dar știm cât de necesar e. Mie mi-a plăcut întotdeauna timpul petrecut în casă, mă simțeam în siguranță, în largul meu. Chiar dacă eram între petreți mă simțeam liberă, căci era spațiul în care puteam sta cu spatele pe canapea, cățărându-mi picioarele pe zid pentru a-mi satisface dorința de a diversifica ritualul meu de exerciții fizice.

Numai că așa mă simțeam înainte. Cu toate veștile proaste de la televizor, cu ambulanțele care se aud pe stradă, cu faptul că nu poți să-ți îmbrățișezi prietenii, nici măcar bunicii nu-i mai poți vedea, am simțit că energia bună pe care o aveam în casă, se dusese. Dispăruse și fusese înlocuită de un val de deznădejde, deloc productiv, mai ales pentru un om care caută inspirația în orice. Îmi place să scriu, e una dintre activitățile pe care încerc să o practic cel mai des în spațiul meu personal, numai că deși aveam tot timpul, nu mai reușeam. Ca și când faptul că nu mai pot avea plimbări lungi în parc, că nu mai pot alerga în aer liber, să călătoresc, să vizitez oameni, sorbise din mine plăcerea de a crea. Mi-am dat seama că nu e în regulă, că e cazul să mă regăsesc, să mă redescopăr, să văd din nou casa ca pe o prietenă, doar de atâtea ori mi-a fost refugiu, nu închisoare.

Căutând inspirația, am realizat că pentru a putea scrie, nu e suficient să te așezi în fața laptopului, ci ai nevoie de timp ca ideile pe care le-ai cernut să crească, iar în acest timp e bine să te deconectezi de la sarcina principală de ”a scrie”, în cazul meu, și să faci orice altceva te face fericit. Fără pozitivitate nu există puterea de a crea, dar cum gestionezi timpul? Cel mai simplu, printr-un ceas. Acest element mai mic ca palma, care rostește prin intermediul limbilor lui esența vieții echilibrate.

Viața echilibrată e cea organizată cu activități necesare, dar și cu cele plăcute, acestea fiind diferite pentru fiecare. Dar ce faci când îți pierzi plăcerea pentru a face tot ce te făcea fericit înainte? Ar fi o idee să aduci în ritualul zilnic un element nou, mai ales dacă ritualul s-a schimbat. De exemplu, eu am un accesoriu pe care-l port constant, chiar și-n casă, ba chiar și-n apă. Dacă geanta, mărgelele și pălăriile stau neatinse, smartwatch-ul mă însoțește în toate activitățile care mă ajută să-mi găsesc inspirația.

Când mă gândesc la ”ceasuri damă”, îmi dau seama că sunt o grămadă care îmi plac, iar în ceea ce privește ceasurile smart le apreciez pe cele de la Garmin care oferă o multitudine de opțiuni pentru monitorizarea diferitelor activități fizice (ciclism, înot, alergare etc.), care au GPS și monitorizare a pulsului și stresului. De fapt, au mult mai multe funcții, pe unele nici nu le exploatez la adevăratul potențial, dar ce știu sigur este că cele pe care le folosesc mă fac, cu siguranță, mai fericită. Îmi place mult și aplicația lor, Garmin Connect, unde există o grămadă de exerciții fizice pe care le poți descărca sau poți crea unele personalizate. Știu că există cazuri în lume în care smartwatch-urile au salvat vieți, anunțându-l pe cel care îl purta că ceva este în neregulă, chiar dacă nu erau simptome evidente.

Câteva dintre preferatele mele, care mi se pare că arată foarte bine, dar au și caracteristici pe măsură sunt:

Folosesc un smartwatch atunci când…

Un smartwatch e util în orice context, poate chiar să-ți anunțe contactele în caz de vreun accident, dar pentru asta trebuie să-l ai conectat la telefon. Poate să-ți monitorizeze nivelul de energie pe parcursul zilei, să te anunțe dacă ești deshidratat, poți chiar să plătești cu el. Să recunosc că pe mine mă ajută să-mi monitorizez și ciclul menstrual?

Bineînțeles, totul depinde de modelul pe care îl alegi, acesta trebuie să fie în acord atât cu dorințele tale din punct de vedere estetic, cât și de necesități. Partea bună e că găsești o mulțime de modele pe www.watchshop.ro din care poți alege, atât la categoria ”ceasuri de damă”, cât și la categoria ”ceasuri bărbați”. Nu ai cum să nu găsești brandul și ceasul care ți se potrivește. De exemplu, eu, dacă mă gândesc să-i fac un cadou prietenului meu, e indicat să mă orientez la cele hybrid care combină mecanismul unui ceas quartz cu cel smart. Așa se poate bucura și de notificări social media, e-mail, alarmă, calendar, monitorizare somn, conexiune Bluetooth, dar va arăta și cum își dorește, putându-l asorta stilului său, în general, casual elegant. În orice caz, nu ar mai avea nicio scuză să nu-mi răspundă la mesaje.

#TimpulPetrecutAcasă este cu siguranță mai plăcut cu accesoriul potrivit, iar dacă ochelarii de soare în această perioadă nu pot fi folosiți decât pentru a te uita la bec, ceasul inteligent poate să-ți facă viața în casă productivă și distractivă, cel puțin, pentru mine reușește cu brio.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020

Sursa fotografiilor cu ceasuri este WatchShop.ro. Sursa fotografiilor din primele două cartonașe care se întorc este unplash.com, iar cea pentru următoarele trei este pixabay.com.

Ce am învățat de la prima petrecere mondenă la care am fost?

2

Exact cum spune și titlul, articolul ăsta e o enumerare de ce am învățat de la petrecerea Golden Night a celor de la OK! Magazine. Fiind prima petrecere de acest fel la care am fost, părerile mele se pot schimba în timp și sunt subiective.

1. Au dulciuri bune, cel puțin aici au fost. Sigur că m-am înecat cu o trufă tăvălită în cacao, dar a fost delicioasă, oricum nu mai mâncasem de vreo 8 ore, așa că poate părerea mea nu e pertinentă.

2. Oamenii nu te vor recunoaște când te-au văzut o singură dată, cu ochii ăia mici, migdalați, iar la petrecere vii…cam așa:

Before & After Make-up
Before & After Make-up

Trebuie să ies mai mult în lume!

3. Programul artistic e plăcut! Cristi Sanda şi Alina Mocanu au cântat îndrăgita piesă „Shallow“. O fată talentată a apărut și ea de nicăieri cam așa:

Marlyn Monroe a fost și ea invitată. Bine, bine, nu vă lăsați păcăliți. E Dana Săvuică, dar are voie omul să viseze nu?

4. Se stă la coadă pentru poze la panou, iar pe unii îi găsești doar în fotografiile alea. Unde au fost toată petrecerea?

5. Oamenii fac … sacrificii pentru Facebook. Cada asta a fost o vedetă a serii, iar oamenii nu s-au sfiit să reproducă secvențe din clipuri celebre. Vă amintește de ceva? Mie da! La finalul serii, panoul din spatele căzii era, gata, gata să pice. L-au sprjinit între perete și cadă cu greu. Ce păcat că nu am prins momentul și prin obiectiv.

Making-of the picture în stânga, iar rezultatul în partea dreaptă

 

6. Pentru vedete e foarte important să ai o ținută extraordinară, nu degeaba, dar presa e cu ochii pe tine din toate colțurile, iar apoi te vezi postat și la vreun concurs online de: ”cea mai bună ținută”. Se cade să arăți bine oricum, vedetă sau nu, dar totuși a respectat cineva codul vestimentar: black tie? Câțiva da, majoritatea nu.

7. În prima parte a petrecerii (nu am ajuns la 20.00, când începea, așa că voi considera prima jumatate de la 20.30 la 21.00), a fost full. Unde mergeai, abia te strecurai, apoi, ușor, ușor începeai să respiri și nu știai de ce. Cum? Au plecat vedetele? Cam da.

8. Toți sponsorii încearcă să atragă atenția cât mai mult. Unii cu tombole, alții cu cocktailuri speciale, câțiva cu panouri pentru poze care apar și pe facebook-ul lor. Nu au apărut chiar a doua zi, cum s-a întâmplat cu cele de la panoul principal, dar au apărut. Este vorba despre poza asta:

9. Baia e o atracție în sine. Cel puțin la femei, unde am intrat de câteva ori, era un cu totul alt paradis, conversații ca la un adevărat party, poze cu colțurile băii și mult parfum în aer.

10. Pentru unii punga de la finalul petrecerii e atât de importantă încât au insistat să ia și din varianta pentru femei, dar și pentru bărbați. Cea albă se dădea femeilor, cea neagră bărbaților. În fața mea, erau doi tipi cu pungi negre în mâini, care au insistat să ia și din cele albe, nu de alta, dar îi așteaptă ”prietenele” afară. Mai știți ce făcea marmota? 

Cu marmota printre noi, sau fără, eu m-am simțit bine. Nu am plecat cu două pungi, doar cu cea albă, dar măcar stomacul mi-a fost plin cu ciocolată.

În altă ordine de idei, adevărul e că petrecerea OK! Magazine a fost foarte reușită! Organizatorii au făcut o treabă minunată, socializarea a fost la înălțime, la fel ca surprizele pregătite invitațiilor.

Experienţele sunt decoraţiunile personalităţii noastre

3

Viaţa începe acolo unde frica se termină!” Osho

Fericirea nu e ceva gata făcut, ea vine din faptele tale. – Dalai Lama

Fiecare experienţă este o oportunitate.” Paul Ferrini

Toate aceste citate au trezit ceva în tine, nu-i aşa? Dar dacă aş fi continuat cu o listă mai lungă, ţi-ai fi pierdut interesul, sunt convinsă. Dacă pentru moment un citat bine plasat ne dă o senzaţie, ne face să ne gândim un pic la viaţa noastră, nu ţine mai mult de câteva secunde, căci ce se păstrează permanent în inima noastră, sunt sentimentele, iar astea se trăiesc doar experimentând şi descoperindu-te.

Eu încă sunt în proces de a mă cunoaşte pe mine însămi. Cred că toată viaţa învăţăm, dar, în acelaşi timp e important să ai coloană vertebrală, să ai principii clare, cu care să fii împăcat şi în care să crezi.

În ceea ce mă priveşte, una dintre valorile mele de suflet, la care ţin enorm este familia, însă am fost şi eu copil plângăcios, care arunca cu jucăriile, dar şi mai dureros, cu vorbele. Despre asta voi scrie imediat, căci se leagă de întâmplarea pe care vreau să ţi-o povestesc astăzi. O întâmplare cu nervi, naivitate, frică, dar, în final, cu descoperiri interesante.

Înainte, vreau să recunosc că dacă citatele de mai sus mi le amintesc destul de rar şi nu-mi influenţează prea mult modul în care mă raportez la viaţă, există o expresie cu care mă trezesc des pe buze: “când viața îți dă lămâi, fă limonadă!“. E plin de astfel de expresii care există pentru că niciodată o situație nu e atât de rea cum pare. În psihologie, se spune că ce ne afectează, nu e ce se întâmplă, ci cum ne raportăm noi la asta, deci totul ține de noi, de cum putem transforma o întâmplare nefericită într-o lecție.

Să faci din lămâi, limonadă, implică acţiune. Să faci ceva, să experimentezi storsul lămâilor, să guşti limonada, să fii inventiv, să te joci cu cantităţile de lămâi. De cele mai multe ori, acțiunile și atitudinile noastre ghidează întâmplările. Dacă atitudinea potrivită deschide ferestre, după ce uşile s-au închis, cea nepotrivită s-ar putea să deschidă podeaua spre o groapă imensă. Însă nu ne naştem învăţaţi, nimeni nu le ştie pe toate, iar toţi suntem diferiţi, gândim şi ne raportăm diferit, chiar şi dacă am trece prin situaţii similare.

Să fugi nu va rezolva niciodată nimic!

Atitudinea mea din copilărie, după ce am aflat că nu voi primi o păpuşă din aceea care vomita şi căreia trebuia să-i schimbi scutecele (nici acum nu pot să înţeleg de ce-mi doream ceva atât de scârbos) a fost să urlu, să ţip, deşi nu aveam chiar 4 ani, ci vreo 8. Dar uite, că în era în care internetul nu ţinea copiii aţintiţi de ecrane, ne ataşam de obiecte, iar ce ne ţinea ocupaţi, erau planurile (secrete). În seara respectivă aveam să trăiesc experienţa vieţii mele, şi aşa a fost, dar nu cum mi-am imaginat.

Planul era să plec de acasă şi să găsesc o casă de copii, unde auzisem eu că erau copiii fără părinţi. Dacă nu voiau să-mi ia un bebeluş, pentru mine însemna că sunt suficient de mare să trăiesc în felul meu.

M-am născut într-un oraş mic, nici acum nu cred că există un cămin de copii în zonă. Oricum, în seara aceea, m-am dus la culcare înainte de ora mea obișnuită, am refuzat să citim împreună povestea de seară, pe motiv că eram prea obosită. Mi-am scos schiţele cu oraşul, la care lucrasem încă de când eram în parc. Era o schiţă sumară, care oricum nu avea trasate decât drumurile pe care le cunoşteam, iar pe acele drumuri, ştiam deja că nu există nicio casă de copii. Însă, aveam de gând ca pe parcurs ce descopeream străzi, să le desenez. Aşa că m-am înarmat cu stilou şi creioane, bineînţeles că şi colorate. Doar nu puteam rata vreun copac de pe marginea drumului, nu? Ghiozdanul meu nu mai avea niciun caiet în el, ci instrumentele supravieţuitorului: harta şi creioanele. A, da, şi o pâine întreagă, o jumătate de salam şi o roată de caşcaval.

Când am auzit uşa de la dormitorul părinţilor închizându-se, am descuiat-o pe cea de la intrare şi am luat-o la fugă. Eram în cele mai bune haine, o rochiţă cu buline pe care trebuia să o port la serbare şi dres alb pregătit de mama ca pentru a doua zi să-l port la uniforma şcolară. Nu mă puteam prezenta la casa de copii oricum. Casa pe care mi-o imaginam eu, semăna cu cea a păpuşii Barbie. Cine s-a gândit la geacă? Abia când am ieşit din bloc, vântul rece m-a salutat năpraznic, dar să mă întorc nu mai era o opţiune. Dacă mă auziseră?

Aşa că mi-am continuat drumul, extrem de curajoasă, cu pieptul umflat şi bărbia un pic mai sus decât ar fi fost normal. Nu a ţinut totuşi decât vreun minut, căci deşi eram încă pe drumul cunoscut, nimic nu mai părea ca-n amintire, iar de pe schiţă nu înţelegeam nimic. Parcul care la lumina zilei era plin de râsetele prietenilor mei, iar leagănele luceau în soare, deveniseră teritoriul câinilor pregătiţi de război cu oricine le-ar fi invadat teritoriul. Aşa că am accelerat pasul, ţinând ochii aţintiţi doar spre pantofii mei albi, care se distingeau pe asfalt. Cu gândul: “dacă nu-i văd, nu mă văd”, am tot mers. Pierdusem noţiunea timpului, iar când lătrăturile furioase nu se mai auzeau nici măcar din depărtare, m-am trezit pe un drum luminat slab, înconjurat de copaci. Unde erau casele? Probabil unde erau şi câinii din curţi, pe care-i abandonasem, la fel ca pe cei maidanezi.

Când simţi că nu mai poţi, acceptă ajutor!

Mai important decât casele, unde eram eu? Ştiţi senzaţia aceea când toţi muşchii îţi sunt încordaţi şi îţi auzi inima bătând? Eu nu cred că o voi uita vreodată. Nu-mi simţeam nici lacrimile, dar sigur erau acolo, căci o voce m-a întrebat:

— Vrei un şerveţel?

Am izbucnit în lacrimi.

— Bine, presupun că nu vrei decât să inunzi drumul.

Era o fată cu zâmbetul pe buze, avea probabil vreo 20 de ani.

— Ce-i cu tine aici? a insistat fata.

— Maria, ce faci acolo, unde ai plecat? s-a auzit şi un băiat

Atunci am văzut în depărtare un foc şi mi-am dat seama cât de frig îmi era. Maria a intuit şi m-a invitat să mă alătur. În continuare nu mă mişcam, nici nu mai plângeam, cel mai probabil nici nu mai respiram.

— Unde sunt părinţii tăi?

— Acasă, am reuşit să bâigui, dar imediat mi-am amintit de “Scufiţa Roşie“, aşa că am vrut să-i pun piedică şi să fug, dar am reuşit doar să-mi pun piedică şi să pic.

— Hei, eşti bine? Nu o să-ţi facem nimic, dacă vrei să pleci, pleacă, dar unde te duci?

— Acasă.

— Ştii cum să ajungi?

— Nu, am bâiguit printre lacrimi care au ţâşnit şi mai violent când am văzut gaura din dres şi genunchiul roşu.

— Ok, hai lângă foc, să dezinfectăm rana asta şi să reuşim să te ducem acasă.

Dezinfectatul a însemnat să toarne puţin alcool peste genunchi, de am crezut că urletul s-a auzit până acasă. Iar când spun alcool, mă refer la ceva tărie, ceea ce nu i-a convenit deloc băiatului. M-au lăsat lângă foc, iar ei discutau în şoaptă, probabil ce să facă cu mine.

Până la urmă, au decis să sune la poliţie, dar nu aveau semnal, iar de condus nu puteau, pentru că băuseră. Băiatul părea destul de bosumflat, dar s-a înveselit când a văzut salamul, pe care l-au tăiat cu un briceag şters tot cu tărie. Am ronţăit cu toţii din ghidul supravieţuitorului, iar Maria a descoperit harta.

— Asta e casa ta?

Am aprobat din cap.

— Iar aici e o grădiniţă?

— Da, cea la care am fost când eram mică.

— Ştiu unde stai! E la zece minute distanţă.

Maria a început să râdă, iar eu mă uitam perplexă. Avusesem impresia că am mers ore.

Am plecat amândouă la drum, lăsându-l pe cel al cărui nume l-am aflat mai târziu, Alex, să roadă la caşcaval. Alex nu ar fi lăsat-o pe Maria să meargă singură, dar nu putea lăsa focul nesupravegheat, iar de mine voia cu siguranţă să scape, aşa că a dat din umeri şi a mai rupt o bucată din pâine.

— De ce voiai să fugi de acasă?

— De unde ştii că am fugit?

— Se vede pe faţa ta.

Din acel moment, s-a creat o complicitate, o legătură între noi. Maria mi-a povestit că a crescut fără părinţi şi a avut o copilărie destul de grea. Mi-a spus despre orfelinat, care nu e o casă din desenele animate, ci un loc cu copii care şi-ar dori părinţi. M-a ajutat să-mi rescriu povestea, să văd cât de norocosă sunt, să am o altă perspectivă asupra vieții.

Am simţit recunoştinţă pentru familia mea, iar o păpuşă-bebeluş părea o dorinţă minusculă comparată cu darul pe care îl primisem în acea seară. Acela de a experimenta din viaţă, real, cu sperietura de rigoare, cu riscul de a mi se întâmpla ceva grav, dar cu lecţia de care am avut nevoie pentru a-mi aprecia viaţa.

Am învăţat mai multe în acea seară, nu doar să apreciez, dar şi că, uneori, dacă ceva te supără, mai bine discuţi şi rezolvi. În plus, de cele mai multe ori, oamenii cei mai dragi sunt cei care te enervează cel mai tare, dar asta nu e rău, căci înseamnă că petreceţi suficient timp împreună cât să se întâmple asta.

Tot în seara aceea, am cunoscut un om minunat, Maria, care în ziua de astăzi are copii. Chiar mă gândesc să-i scriu, să-i propun să facem ceva împreună, să ne reamintim poate chiar de acel moment. Poate o invit la un escape room cu tematică sau un atelier de pictură.

Nu am apucat să vă povestesc finalul, acasă, părinţii nu m-au auzit decât atunci când m-am întors, aşa că au fost mai mult şocaţi, decât panicaţi, iar în ghiozdan, gol de mâncare, la fel ca frigiderul, căci de acolo luasem totul, am găsit pe spatele hărţii desenate câteva felii de lămâie cu mesajul: “Când viaţa îţi dă lămâi, fă limonadă!“.

Cu cât mai multe experienţe, cu atât mai multă viziune!

Acum, dacă mă mai enervează cineva, nu mai fug, ci îi propun să ne bucurăm împreună de o activitate, de o experienţă inedită, care să ne ajute să gestionăm furia şi să îmbunătăţim legătura dintre noi.

Cei la care apelez sunt Experimenteaza.ro, căci ştiu că voi găsi orice m-ar interesa: cursuri, activităţi pline de adrenalină, experienţe dezvoltare personală sau tot felul de excursii şi vacanţe. Oferă alternative excelente la clasicele cadouri de care ne-am plictisit, chiar și companiilor, care în loc de un plic cu bani, ar putea să lase pe birourile angajaților plicuri personalizate cu vouchere inedite.

Eu zic să-ţi oferi experienţa de a te uita pe site, iar intuiţia îmi spune că va deveni şi furnizorul tău de experienţe, nu doar al meu. Experienţele te conturează ca individ, sunt ca nişte tablouri pline de învăţăminte, pe care nu le ţii în casă, ci în suflet.

Iar când simţi că ai prea multe de povestit sau îţi place foarte mult să creezi poveşti, poţi chiar să te bucuri de un curs de scriere. Uite motivele pentru care eu am făcut unul:

Apropo, ştiai că scrisul e şi terapeutic? De mult ori, dacă treci printr-o experienţă negativă, despre care scrii, te simţi mai bine, eliberat. Dacă ştiam asta la 8 ani, probabil nu eram pe punctul de a fi muşcată de câini, ci aveam o carte scrisă până acum. Dar cel mai probabil nu aveam carte, căci nu poţi scrie dacă nu ai experienţe.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020.

Fotografiile sunt din sursele sponsorului (Experimenteaza.ro).

Da, vreau mărţişor!

0

Vreau mărţişor! Vreau! Vreau să-mi împodobesc pieptul sau mâna, iar ochii să mi scald cu frumuseţe. Eu mi-aştept mărţişorul ca un copil îngheţata după cartofii de la Mcdonald. Sunt o ramură ce aşteaptă de un an să-şi umple braţul de frunze vii şi colorate, iar pentru mine, frunzele sunt mărţişoarele.

Am observat că de la o vreme e o modă în a spune: “Eu sunt cool. Eu nu vreau cadouri. Eu nu sărbătoresc nimic. Eu sărbătoresc în fiecare zi. Vine primăvara în fiecare an. Ce-i așa big deal?”. Ei bine, eu vreau, și o scriu apăsând cu putere pe taste. E un gest de apreciere, e o bucurie comună a unor oameni care au mai prins un an împreună, care se pot bucura că soarele va fi tot mai puternic. Nu îți cer să-ți dai salariul pe un mărțișor. Nu îți cer să mă impresionezi cu un colier extravagant, cum nu încurajez nici consumerismul.

Poți să-mi dai doar şnurul roșu cu alb într-o manieră haioasă. Cum? E treaba ta să te gândești. Ai simțul umorului? Găsești tu ceva. Dacă nu, poate ești creativ. Ia o piatră și picteaz-o, folosește boabe de cafea lipite pe o foaie și fă-mi o felicitare. Desenează ca la grădiniță sau cumpără cel mai ieftin mărțișor, dar ales cu atenție, căutând în cutia de un leu, forma care ţi se pare că se asortează cu ochii mei. Sau poate coșarul îți amintește de copilărie și vrei să împarți amintirea cu mine. Nu te opresc. Ești liber! Eu atât îți spun, vreau mărțișor, chiar dacă e doar un pupic sau o prăjitură decorată cu roşu şi alb.

Dacă iei ceva de pe tarabă, orice, fără să-ți pese, doar ca să fie ceva, așa, pur și simplu, poți să o lași baltă, nu ai înțeles nimic.

Hai pe flow – Cătălina Popa

8

Era o zi ca oricare alta, soarele printre nori, ferestrele închise, aer îmbâcsit și eu cu ochii mijiți, ca o felină abia trezită, scrollând Facebook-ul. 

O reclamă foarte prost plasată, o reclamă care mă face să mă întreb: “La ce se gândea dragul de Mark Zuckerberg?” (Cu siguranță nu la Cătălina Popa, care nu a mai intrat într-un KFC din… hmm, din perioada în care dinozaurii își tăvăleau burțile în nisip) stătea răzleață la mine pe “home-ul” virtual. “KFC – concurs 5GANG”. Trebuiau făcute niște versuri care să includă ambele denumiri: “KFC”, “5GANG” și câștigai bilete la concertul “GANG-ului”. Curioasă, am zis să văd și eu ce mai compune lumea. Cam asta era pe acolo:

Acum, trezită pe bune, îi dau un telefon lui Andrei. 

  • Băi, tu cum ai fi dacă ai fi licean?
  • Ce? Dorm!
  • Foarte rău, dacă erai licean sigur nu dormeai, erai la școală. Eu mă apucam de trap.
  • Lasă-mă în pace! Pa!

Am avut timp să mă spăl pe ochi doar, căci am și primit un sms cu niște versuri. Nu a durat mult și m-am trezit în fața unui microfon. M-am rugat pentru niște auto-tune și a ieșit asta:

O joacă, un exercițiu de imaginație și multă distracție bazată pe hate-ul pe care și-l pot lua niște tineri. E fascinant că unde există foarte multă iubire, fani, există și foarte multă ură. Un alt exemplu ar fi Games of Thrones. 

Clipul, melodia, totul este joacă și trebuie tratată ca atare. Nu mă interesează să detronez pe nimeni. Regele e cine vrea el să fie!

Anul Cărții – 2019

3

Pasiunea mea pentru cărți a existat încă din școală, așa că atunci când am aflat că anul 2019 e declarat Anul Cărții, m-am bucurat, mai ales că în anii de facultate nu am avut timp să mai citesc pentru mine, pentru sufletul meu. La începutul anului am dat o comadă pe unul dintre site-urile mele preferate de cărți și s-au adunat câteva zero-uri la sumă, iar acum mă gândesc pe unde să le pun într-o garsonieră în care locuiești comod doar dacă ai o valijoară de haine și cam atât. O metodă voi găsi.

Fiind 31 ianuarie, ultima zi de ianuarie din anul 2019 cu mintea concentrată pe orice altceva în afară de treaba pe care o am de făcut (care e multă și implică să învăț texte pe de rost) mi-am amintit de România Citește, proiect care urma să fie lansat și vizează promovarea lecturii în clase. Nu am găsit mai nimic. Nici nu știu, a fost lansat? Nu a fost? Sigur că am găsit romaniaciteste.ro, o inițiativă cu același scop, dar inițiatorii sunt cei de la Fundația Culturală Ideea Europeană. Am mai tot căutat, ”România Citește – Klaus Iohannis”, am găsit ”România Educată”, proiect timid din punctul meu de vedere, dar nu sunt profesor și nici măcar elev nu mai sunt. Am obosit, nu am număr de la nicio instituție de la care să aflu mai multe, așa că am reununțat să mai caut. Dacă e pentru elevi, să fie de bine! Dacă știi mai multe ca mine, foarte bine, nu mă supăr să-mi dai link-uri, chiar mă bucur, iar dacă pur și simplu ești ”la sentimentul meu”, asta e, nu avem decât să sperăm că va fi mai bine. Până atunci să citim și să scriem noi, cei care putem și vrem. Fericirea mea stă în faptul că în 2018, vânzările de cărți au fost în creștere.

Te simți ca-n povești când pe litoral pășești

1
 Soarele din nou vestește
O poveste pentru noi,
Cu 3 luni de fun, firește, 
Escapadă pentru doi.

După-atâta pandemie,
Izolare și Netflix ,
Doar la mare mă simt vie
Vara asta e la fix!

Scoici, meduze și nisip
Dau cu cremă, trag de slip,
Vreau doar să mă odihnesc 
Pe litoralul românesc!

Haideți să ne bucurăm,
În română să strigăm:
Nu mai privi pe fereastră,
Hai la marea cea albastră!


Pe finalul meu de vers
Vă voi da un sfat din mers,
Marea-i ca un univers 
Care vă scapă de stres!

 Am mare nevoie să mă eliberez de stres, să pot ieși din casă, să mă bucur de soare și interacțiunea umană. Mi-e dor să-mi îmbrățișez prietenele. Mi-e dor să zâmbesc angajaților de la magazin fără frică. Mi-e dor să văd buze, căci de măscuțe m-am săturat, dar știu cât de important e să fim în siguranță în această perioadă pentru ca, apoi, să putem aprecia și mai mult ce avem și ce putem face.

Eu deja visez la mare, iar cum timp am destul, vreau să mă organizez să am o super vară care să mă facă să uit de toată nebunia din această perioadă. Din iubirea și dorul de mare am simțit să-i dedic poezia de mai sus ca să înțeleagă că nu am uitat-o. Cum aș fi putut să o fac când valurile ei alungă suferința? Dar mai mult decât atât, cum aș putea să uit Marea Neagră care se găsește în majoritatea pozelor mele din vacanțele pe care le aveam în copilărie?

Știu că, mică fiind, am întrebat-o pe mama de ce ar trebui să fim fericiți că suntem români. S-a uitat la mine cu drag și mi-a spus, ce probabil am auzit mulți dintre noi:

  • Pentru că România e frumoasă. Avem munți, dealuri, câmpie și mare. Avem posibilitatea de a vizita cetăți, drumuri fascinante, clădiri medievale și să privim frumusețea naturii în toate formele ei, în toate anotimpurile.

A doua zi, weekend fiind, am mers la mare. Știu că i-am adunat scoici din care, ajunse acasă, am făcut brățări. Am iubit marea dintotdeauna, iar dacă acum mă plimb cu omulețul de la google maps pentru a mă bucura de ce oferă exteriorul casei mele, la vară am de gând să mă bucur de panorama Mării Neagre din telegondola de la Mamaia, să fac plajă pe nisipul fin și să merg în larg cu vaporașul. Mie îmi place Mamaia, căci mi se pare că oferă o grămadă de oportunități de distracție (plimbări cu hidrobicicleta, windsurfing, scufundări, tractări cu colaci gonflabili, parc acvatic etc.), modernizându-se enorm de-a lungul timpului, dar arată și foarte bine, cu palmieri, fântâni arteziene și terase.

Deși am mai tot fost la Mamaia și știu că îmi place, nu am ajuns până acum pe Insula Ovidiu din lacul Siutghiol, dar am auzit tot felul de legende, iar una se leagă de numele insulei, dar și de una dintre pasiunile mele, aceea de a scrie versuri. Așa că îmi doresc să ajung și să-mi provoc iubitul la ”scris de poezii” sub îndrumarea divină a lui Ovidius Publius Naso care se spune că, în timpul exilului său, venea pe insulă pentru a-și scrie versurile. Nu există totuși nicio dovadă că ar fi reală această întâmplare, dar ce e sigur e că poți mânca pește delicios și proaspăt în acest micuț complex turistic.

sursă: litoralulromanesc.ro

Decisă cum sunt, nu-mi mai rămâne decât să mă organizez, așa că încep cu ce e cel mai important pentru mine, locul unde voi sta, căci vreau să fie aproape de plajă și să aibă condiții decente. Personal, nu am nevoie de piscină sau un spațiu foarte luxos, căci, în vacanță, îmi place să stau mai mult afară decât în hotel, dar cred că trebuie să alegi cum simți tu. Vacanța e pentru răsfăț. Mie mi-ar plăcea, de exemplu, să am micul dejun inclus pentru că știu că sunt somnoroasă, nu-mi arde să gătesc dimineața, iar restul meselor aș vrea să le iau în oraș pentru a putea descoperi locuri noi și preparate inedite. Totuși, când merg cu părinții, optăm pentru all inclusive, de multe ori găsești oferte foarte bune, fiind mult mai comod. Poate tu preferi demipensiune, adică două mese pe zi sau o cazare de 5 stele. Vara e pentru fiecare dintre noi prilejul de a scăpa de griji, așa că răsfață-te cum și cu cine simți.

Cum în mintea mea se-nvârte expresia ”cazare litoral”, asta fac acum, mă uit pe ce opțiuni am de pe cel mai mare site specializat pe turismul de litoral: litoralulromanesc.ro. Pentru moment mă interesează secțiunea cazare Mamaia, dar la câtă poftă am de călătorit, cred că vara asta voi face mai multe ieșiri. Dacă cu prietenul meu voi merge cu siguranță la Mamaia, cu familia am alege cel mai probabil Mangalia pentru liniștea stațiunii, iar cu grupul de prieteni, Vama Veche pentru posibilitatea de a petrece până târziu, în noapte.

Mie îmi place mult marea, așa că în funcție de grup și de oameni mă pot adapta la frumusețea fiecărei stațiuni, toate având farmecul specific. În plus, dacă pot dansa cu tălpile goale în nisip pe piesa “Mă întorc la tine, mare albastră”, eu sunt fericită.

În ceea ce privește rezervarea, sunt adepta ”Early Booking”, căci îmi place să mă bucur de cazarea pe care mi-o doresc, la cel mai bun preț. Dar asta înseamnă că trebuie să rezerv până pe 31 martie. Iată ce cred eu că spune despre tine modul în care îți place să rezervi:

Uneori, nu rezervi doar după cum e firea ta, ci și în funcție de ce se potrivește pe moment. Poate vrei să mergi în weekend, atunci vei căuta o ofertă pentru două, trei nopți în weekend cu preț redus. Poate te interesează o bază de tratament sau poate știi că vrei să stai mai multe zile și te avantajează să primești de la hoteluri încă o zi gratis la un anumit număr de nopți plătite. Tu știi! La fel cum tu știi și ce fel de plată te avantajează cel mai mult. Poate vrei să plătești în rate pentru a nu simți povara banilor oferiți deodată sau poate ai vouchere de vacanță. Variante există pentru toată lumea. Eu, personal, voi plăti avans, apoi plata integrală, dar mă bucur că dacă vreau să am mai multe escapade la mare, am variante diferite.

Dacă grija ta în acest moment este că acest virus care ne dă bătăi de cap va compromite vacanța, să știi că litoralulromanesc.ro a anunțat deja că în cel mai nefericit și puțin probabil caz în care situația se agravează și va trebui să stăm în continuare în case și pe perioada verii, putem reprograma sejurul sau, dacă nu e posibil, ni se vor oferi banii înapoi, deci ”vacanță fără riscuri”!

Sursă litoralulromanesc.ro

Nu-mi rămâne decât să-mi aleg hotelul preferat, să optez pentru o cameră potrivită pentru mine și prietenul meu, să setez perioada și să rezerv fără griji.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020

Sursele fotografiilor din cartonașele care se întorc: Unplash.com