Am tot încercat o lună de zile de când s-a dat startul înscrierilor pentru SuperBlog să mă țin pe poziția de a nu participa. Dar am eșuat, iar dovada este acest articol prin care îmi anunț prezența în competiție.
Ce e SuperBlog?
Metaforic vorbind aș spune că e “un drog”, dar unul sănătos care îți dă adrenalină, energie și zvâc, dar îți dezvoltă și imaginația, cunoștințele și încrederea în sine.
Totuși, ca să înțelegi mai bine intră pe site, unde vei găsi regulamentul competiției de blogging creativ.
Cum i-am descoperit?
Am participat și în primăvară, dar am fost “avertizată” că toamna e “the big deal”. Aici îmi anunțam prezența când abia ghioceii începeau să-și facă simțită prezența timid prin zonele verzi din România, dar și pe la colțurile gri ale Bucureștiului în mănunchiuri legate cu elastic cauciucat.
De ce particip din nou?
Mi-am dat seama că pe vară m-am lenevit. Nu am reușit să găsesc determinarea de a scrie, mai ales că am lucrat o vară întreagă la mare (ar fi un subiect despre care aș putea să scriu. Lista cu teme e lungă, doar nu le-am așezat pe blog încă). Prin SuperBlog am găsit o disciplină de a mă determina să-mi pun rotițele minții în funcțiune.
Voi participa la toate probele?
Nu știu! Până ieri când m-am decis, nici nu știam că voi participa. Rămâne să aflăm împreună.
Să ne bucurăm de toamnă şi să ciocnim cu pahare de struguri transformați în lichioarea lui Bachus pentru inspirație și scrieri creative!
Vine iarna pe-a mea stradă Cu fulgi mari și bucurii Dar când mergi iar prin zăpadă Două lucruri vreau să știi Grijă mare la ținută, în sezonul cu ghețar Căci iar vei avea probleme cu sistemu-imunitar
Dacă totuși uiți căciula Și fularul când e rece Dai cu Farmec, ierburi zece Gălbenele, grija trece
Hai române, bea un ceai Cu ghimbir sau cu ce ai, Recomand și usturoi Pentru tusea de strigoi
Să scapi de niște toxine Nu-i mare filozofie Folosești un leac baban Cu semințe de castan
Ăsta-i sfatul digital Venit din occipital. Folosești Gerovital Ca să mergi liniștit la bal.
Pielea este imporantă Dă-i cucremă hidratantă Vitamine dintr-o plantă Să nu fie așa uscată
Ho-ho-ho invoc natura Pe finalul de catren Te invit să-i simți căldura Te-am pupat, mă sui in tren
M-am urcat, într-adevăr, în tren, mă duc la bunica. Cum vântul aproape că mă sufla departe de peron, nu am putut să nu mă gândesc la învățămintele bunicii. Despre cât de important e ”să pui geaca pe tine, maică, te ia de la șale”, ”o pereche de șosete în plus nu a făcut niciun rău” sau ”ceaiul neîndulcit, virusul l-a nimicit”, iar eu continuam, strâmbându-mă: ”dar gustul l-a scofâlcit”. Oricât de tare mă deranjau afirmațiile acestea când eram mică, am ajuns să-mi dau seama că sfaturile ei sunt cele care au păstrat-o, în ciuda anilor, tânără și sănătoasă. Când o privesc, nu-mi vine să cred că are aproape 70 de ani.
Sursă: Pixabay
Bunica, pe lângă insistențele pentru haine groase în sezonul rece, este persoana care pentru orice fel de problemă de sănătate invocă puterea naturii, plantele care au efecte pozitive și nu implică niciun fel de risc. Încă din copilărie, mi-a spus că îngrijirea de sine e absolut necesară și vine din iubirea de sine. Pentru a mă face să înțeleg, a abordat două aspecte: sănătatea interioară și sănătatea exterioară.
Sănătatea interioară
Nu am fost niciodată un copil bolnăvicios. S-ar putea să mă fi ajutat și imunitatea înnăscută, dar sunt convinsă că are legătură și cu faptul că la mine în familie s-a pus întotdeauna accent pe alimentația sănătoasă, bogată în legume, fructe și cereale.
Știu că bunica mereu spunea că ”usturoiul este antibiotic natural”. Ceaiul de ghimbir era prezent de la primele semne de răceală, ba chiar ardeiul iute avea un loc de cinste pentru că ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor. Sigur că și somnul adecvat, și activitatea fizică erau încurajate tocmai pentru a îmi întări imunitatea. Hrana influențează nu doar sănătatea, dar și frumusețea.
Sănătatea exterioară
Îmi amintesc că eram în vizită pe la bunica și aveam de gând să dorm la ea. Eram deja adolescentă și mă machiam, dar ”uitam” să mă demachiez. Bunica m-a lăsat să dorm, dar dimineța m-am trezit cu sticla de ulei de măsline lângă. Nu își propusese să mă învețe să fac gogoși sau salată cu ulei extravirgin, ci etapele esențiale ale unui ten îngrijit:
demachiere;
exfoliere;
hidratare.
Abia după respectarea acestora, trebuie să te preocupe machiajul, ascunderea imperfecțiunilor. Tot bunica mi-a spus că orice pui pe față își va spune cuvântul, își va lăsa amprenta pe chip ca o ștampilă într-o carte, de aceea ingredientele sunt importante. Tot ea mi-a explicat că tipurile de ten sunt de mai multe feluri și necesită îngrijire diferită. Când mi-a povestit despre microbiomul pielii, am făcut ochii mari. Mi-a explicat că reprezintă totalitatea bacteriilor de pe piele, unele bune, altele rele. Știu că mi-am imaginat că niște soldăței minusculi se luptă pe chipul meu, iar de fiecare dată când aplic cremă mă gândesc că le vin ajutoare soldățeilor cu care țin, nicio surpriză, cei buni.
Dacă, la început, pentru mine era suficient uleiul de măsline combinat cu apă ca să mă demachiez, odată cu vârsta și cu creșterea cantității de machiaj, mi-am dat seama că am nevoie de produse complexe, în care să am încredere. Nu mi-a luat mult să descopăr Gerovital – Doctor în frumusețe și să mă îndrăgostesc.
Acum, când trenul aproape a ajuns, mă mai uit o dată în punga de lângă mine și mă bucur că s-au decis să lanseze o gamă cu ingrediente de origine naturală, Gerovital Plant, căci nu-mi imaginez cum ar fi să mă duc cu mâna goală, iar bunica prețuiește produsele naturale și românești. În plus, dacă ea m-a învățat importanța îngrijirii tenului prin natură, cu asta aș vrea și eu să o impresionez. Mai ales că noua gamă aduce inovație prin complexul Poliplant Microbiom Protect, format din Equibiome și plante din flora locală, complex ce ajută la restabilirea și menținerea echilibrului microbiomului pielii. Vă spuneam de războiul bacteriilor? Așa nici nu trebuie să existe căci în echilibru domnește farmecul.
Sursă: Farmec
Gama asigură un program complet de îngrijire prin:
Apă micelară;
Fluid demachiant;
Cremă hidratantă;
Cremă antirid SPF 15;
Cremă antirid nutritivă;
Cremă CC Matifiantă;
Cremă anticearcăn antirid;
Booster vitalitate și strălucire.
Eu vreau să încerc crema CC Mediu Matifiantă Microbiom Protect pentru că, de mult, caut o modalitate naturală de a înlocui clasicul fond de ten, iar aceasta conferă tenului un aspect natural, estompează imprefecțiunile, netezește textura tenului și protejează împotriva agresiunii factorilor externi.
Sursă: Farmec
Pe bunica sunt convinsă că cel mai tare o să o încânte crema Antirid Microbiom Protect SPF 15 căci ”soarele poate fi dușmanul tenului” este o altă vorbă de-a ei, iar crema are factor de protecție solară, dar și alte ingrediente naturale pe care știu că bunica le apreciază, de exemplu, vitamina A cu acțiune împotriva stresului oxidativ.
Crema anticearcăn antirid va fi un aliat minunat pentru diminuarea ridurilor. Uleiul de măsline, ceara de albine și Aquaxylul refac funcția de barieră a pielii și asigură un nivel optim de hidratare al acesteia.
Noua gamă Gerovital Plant mi se potrivește, dar mai ales bunicii, de aceea se află în punga de lângă mine pentru persoana care m-a învățat cum să am farmec și să nu mi-l pierd, având grijă de mine. O văd pe peron! De data aceasta, chiar te pup, cobor din tren!
În ultima perioadă m-am tot gândit la echilibru, la cât de important e să fim bine cu noi înșine ca să putem trece peste această perioadă dificilă în care întreaga lume se află. Cum știu că echilibrul se leagă de chakre, adică de punctele de energie din corp, m-am hotărât să-mi aduc în casă un pomișor cu cristalele: Ametist, Aventurin, Cuarț roz, Cristal de stâncă, Citrin, Carneol, Cuarț albastru, care să mă facă să mă simt mai aproape de ființa mea, de sistemele importante din mine însămi.
Nu mi-e greu deloc să găsesc exact ce îmi doresc, căci voi comanda online de pe site-ul care îmi inspiră incredere: www.stonemania.ro. Știu că cei de la StoneMania Bijou sunt o echipă de profesioniști care te pot ajuta cu orice nelămurire despre cristalele pentru zodii, pentru protecție, pentru prosperitate, pentru dragoste și chakre. În plus, ai garanția faptului că sunt 100% naturale, netratate, venind cu certificat de garanție și conformitate. Mie îmi place să merg și la magazinul lor fizic pentru a vedea bijuteriile și a pune orice întrebare. De exemplu, dacă mă simt anxioasă sau vreau să-mi canalizez atenția pe latura ce ține de carieră, specialiștii vor știi să-mi recomande cristalele care mi se potrivesc, oferindu-mi și informații despre piatră, dacă e de sinteză, dacă e 100% naturală sau colorată artificial. Oricum, mă bucur că, în această perioadă, se poate comanda online. Poți comanda oricând online sau din aplicația ce o descarci din Google Play sau App Store.
Despre cristale am învățat în copilărie, când, plimbându-mă pe stradă, colecționam toate pietrele care mi se păreau interesante. Le spălam, pe unele le puneam într-un coșuleț, pe altele le pictam, uneori le ofeream cadou. Într-o zi, fiind cu bunica, aveam buzunarele pline de pietre, așa că i-am strecurat și ei în geanta deschisă. Boemă, bunica nu trăgea niciodată fermoarul genții, cumva nici nu a fost furată vreodată, probabil figura ei blândă nu te îndemna să-i faci asta. Ajunse acasă, bunica nu înțelegea de ce are geanta atât de grea. Dacă prima reacție a fost să se încrunte la multitudinea de pietricele și câțiva bolovani, a doua reacție a fost să râdă cu gura până la urechi.
Printre toate acele pietricele, una i-a atras atenția în mod special. A luat-o în mână, a trecut-o printr-un jet de apă pentru a o curăța de praful care o îmbâcsise și m-a întrebat dacă știu ce e.
Eram încremenită, credeam că urmează să mă certe și să-mi arunce toate pietrele, deși nu era stilul ei să se supere.
— Este piatra lunii, a continuat.
M-am uitat mai cu atenție la piatră. Era micuță, un fel de alb sidefat, cum mi s-a părut mie atunci, și lucea în lumina becului. Mi-a plăcut cum sună ”piatra lunii”, iar bunica a continuat, fascinându-mă:
— Ce interesant că ai găsit-o, mai ales că tu ești zodia rac. Știi? Luna e cea care guvernează zodia ta, iar piatra aceasta își excercită cel mai bine efectele benefice tocmai pentru raci. O fi pierdut-o cineva. Ar trebui să o porți, căci din rac care merge cu spatele, vei fi unul care merge cu fața.
A legat piatra cumva cu sfoară, nu știu nici acum cum a reușit, și mi-a pus-o la gât, devenind bijuteria mea preferată din copilărie. Mi-a explicat, apoi, și ce beneficii îmi va aduce:
— Aceasta e piatra care activează puterea interioară și te va face să te apreciezi și respecți și mai mult. Îți va aduce echilibru emoțional, așa că oricând te simți neliniștită, aminteste-ți că ai luna cu tine. Se știe că ajută și pentru inducerea somnului, nu că ai avea tu vreo problemă cu asta, te aud din cealaltă cameră, glumea bunica făcând referire la faptul că, uneori, mai vorbeam în somn.
De multe ori, când simțeam că am nevoie de încredere, prindeam în mână cristalul care îmi devenise pandantiv. Uneori, e foarte important și cu ce investim noi un simbol, iar pentru mine, e clar că piatra lunii induce starea de bine.
Se spune că piatra lunii e benefică și pentru diverse afecțiuni cum ar fi: sângerări, tuse, epilepsie, greață, crampe și infertilitate. Ține cont totuși să consulți întotdeauna un medic și să respecți, primordial, tratamentul de drept, orice cristal fiind un susținător al acestuia, dar nu o pastilă magică. Când ne gândim la cristaloterapie trebuie să știm că putem folosi cristalele și pasiv, doar amplasându-le prin colțuri ale casei, cât și activ în procesul de meditație sau păstrându-le aproape de zonele afectate prin bijuterii, de exemplu.
Acela a fost momentul în care am început să învăț și să mă pasioneze cristalele. Am aflat că mai multe cristale se potrivesc mai multor zodii, iar anumite combinații pot să-mi îmbunătățească enorm viața.
De exemplu, mie îmi place foarte tare cum arată curațul roz, dar și cum mă simt în preajma lui, fiind piatra iubirii pure. Cu toții avem nevoie de iubire necondiționată, de sentimentul de veselie și căldură, de aceea, indiferent de zodie, dacă simți că rezonezi cu el, ai putea să-l porți, fiind asociat cu chakra inimii. După câte observi, se află și în cristalele pomișorului din coșul meu de cumpărături.
În ceea ce privește efectele terapeutice, cuarțul roz e potrivit problemelor emoționale, dar e recomandat și copiilor căci ajută la reducerea spaimelor. În trecut, egipetenii credeau că previne îmbătrânirea, iar romanii tratau durerile de cap.
Sunt și legende în legătură cu acest cristal, iar pe mine m-a impresionat următoarea:
Există mai multe cristale care pun dragostea în plan central. Dacă acest aspect te interesează foarte mult, poți purta bijuterii pentru dragoste.
Alt cristal pe care eu îl apreciez este jadul care aplanează conflictele. Acesta aduce calm interior și exterior, îmbunătățind înțelepciunea. E cunoscut și ca piatra visurilor și te protejează de ghinion și pierderi de bani. Este protector împotriva accidentelor și energiilor negative.
Știai că jadul a fost folosit în trecut la confecționarea de unelte și arme, având duritate mare?
În prezent, nu mai port doar piatra lunii ca pandantiv, ci am cinci cristale ale căror energii le simt aproape de sufletul meu: Cuarț roz, Jad, Piatra lunii, Ametist, Howlit.
Despre primele trei deja ți-am scris. Ametistul îl port și pentru că îmi place culoarea lui intensă (poate avea nuanțe diferite de violet, ajungând să fie chiar roz), dar și pentru că mă calmează, fiind recunoscut ca ajutor în cazul insomniilor. Îmi place calmitatea pe care o capăt de la el. Cum racul e o zodie sensibilă, ametistul ne protejează de gândurile negative pe care ni le generează decepțiile. E potrivit pentru oricine se simte vulnerabil.
Howlitul este piatra care ajută exprimarea, așa că mă bucur că o port atunci când creez. Eu sunt actriță, om de radio, în proces de scris o carte și îmi ocup timpul și cu blogul, așa că orice ajutor pentru a îmi organiza țelurile este minunat.
Dacă ne gândim la cristaloterapie, se știe că howlitul elimină stresul și durerea, conferă vitalitate și reduce tensiunea musculară.
În principiu, eu cred că trebuie să ne înconjurăm de cristalele care ne atrag și a căror energie o simțim benefică, dar există bijuterii de-a gata create în combinații potrivite pentru diverse zodii. Așadar, spune-mi ce zodie ești, ca să-ți spun în ce cristale să investești:
Ține cont totuși că există și alte cristale potrivite pentru tine. Dă-ți voie să experimentezi, să-ți alegi simbolurile norocoase! Apoi, crede cu tărie în ele!
Cum bunica este cea care m-a inițiat, mă gândesc să adaug în coșul de cumpărături de la magazinul StoneMania Bijou, o bijuterie pentru zodia pești, aceasta fiind, bineînțeles, zodia ei. I-o voi da după ce lucrurile se vor liniști și va fi în regulă să ne vedem în siguranță. Cred că i-ar plăcea o brățară cu pietre specifice zodiei ei și bumbi din argint.
Mă opresc din scris pentru că vreau să mă mai uit pe site. Au peste 10.000 de produse, unele mai interesante decât altele, atât ca aspect, cât și ca proprietăți, așa că am decizii ”grele” de luat. Eu aleg să-mi echilibrez viața, alege și tu ce e potrivit pentru tine!
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020
Sursa fotografiilor: www.stonemania.ro și pagina aferentă de Facebook.
Să fii fericit – am crezut mult timp că e scopul vieții atât la nivel individual, cât și la nivel global, de lume, societate. Mai târziu, mi-am dat seama că totul e mult mai complicat, însă o urmă de adevăr încă există în acest cuvânt magic ”fericire”. De ce magic? Căci nu există fizic, doar se simte. Oamenii au luptat dintotdeauna pentru cauze care să le aducă tocmai acest sentiment. Societățiile au evoluat și s-au tot modificat pentru a oferi cât mai multor oameni posibilitatea de a fi fericiți. Ne pierdem direcția tot cu acest principiu în minte, căci fericirea poate fi egoistă. Magia fericirii nu are o culoare, albă sau neagră, ci capătă una în funcție de cât de egoist sau altruist ești. Uneori, urmărind puterea, căci să fim puternici ne face fericiți, pierdem direcția, de aceea, aș merge până într-acolo încât să spun că și războaiele s-au creat tot pentru fericire, a unora. Suntem dispuși pentru confort și fericire să facem extrem de multe, dar, cel mai important, e ca pe drum să nu ne pierdem, căci nu putem să ne găsim pacea decât dacă ne ascultăm sufletul.
Suntem constructorii propriului nostru viitor, iar pentru a nu ne pierde pe noi înșine e esențial să ne dăm seama cine dorim să fim. Suntem mai mult decât ni s-a spus. Ești mai mult decât doar român, doar femeie, doar zodia rac. Ești și acestea, dar ești un individ mai ales cu dorințe și potențial de a ți le îndeplini. Avem o mulțime de exemple din istorie care și-au depășit condiția. Să-l luăm de exemplu pe regretatul și binecunoscutul Stephen Hawking care a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică la 21 de ani. Nu i s-au dat mai mult de doi ani de trăit, dar acesta nu a lăsat boala să-l definească, râmânând în lumea aceasta ca unul dintre cei mai mari oameni de știință. S-a stins din viață la 76 de ani. Eu cred că înainte de toate aceste etichete (slab, bolnav, român etc.) suntem dorințe,talente, idei și forțe creatoare. Așa cum pentru a construi o casă trebuie să înveți, să știi principiile acesteia, să ai un dicționar de construcții în minte, așa și pentru a îți proiecta viitorul trebuie să descoperi principiile de bază ale vieții tale, în care ar trebui să se regăsească și sustenabilitatea, eficiența și respectul.
Am amintit de fericirea egoistă. Nu cred că poate exista un echilibru în aceasta pentru că fie că ne dăm seama sau nu, suntem conectați. Ne-am împărțit planeta în grupări, am făcut tot felul de alianțe, de comploturi pentru fericirea unui popor sau al altuia, fără să ne dăm seama că, de fapt, planeta e una singura, una rotundă pe care o doare și care suferă indiferent care e cauza unui atac sau al altuia. Planeta nu cere salariu fizic, nu se hrănește cu bani, ci cere responsabilitate, pace, fericire. Atât! Cere ce ne dorim și noi. Cu toate acestea, uităm să avem grijă de ea. Aruncăm deșeuri toxice sau imposibil de reciclat. Cele care se pot recicla ajung oricum cu toate celelalte. Nu compostăm. Nu folosim bicicleta. Nu ne interesează că o sorbim de viață, până când nu o să mai rămână nimic. Și atunci? ”Găsim noi alte surse. Suntem băieți deștepți” nu e o replică inteligentă. Uită-te în jurul tău acum. Un virsus ne dă de furcă. Suntem mulți, inteligenți și totuși natura e mai puternică decât noi pentru că oamenii sunt efemeri, sunt firavi. Se spune că involuntar în această perioadă planeta reușește să respire. Dar nu ar fi minunat să o facă tot timpul? Nu ar fi grozav să respirăm odată cu ea și să ne conectăm cu natura? Soluții există, sunt la îndemâna fiecăruia: să reciclăm, să folosim mai puțin plastic, să plantăm, să folosim mașina mai puțin sau mașini electrice (deși e controversată și aceasta), să ne construim case eficiente energetic, să ne gândim la afaceri sustenabile, să ne pese.
Ce sunt aceste case eficiente energetic? Se mai numesc și case active, iar acestea nu doar că te ajută să nu mai plătești mai nimic la facturi – din contră, tu poți chiar produce energie -, dar sunt și extrem de prietenoase cu mediul înconjurător. Nu trebuie să-ți faci griji nici de confort, căci oferă condiții de top. Nu e nici complicat să-ți construiești, căci AIA Proiect pot să te ajute să ai casa ideală acolo unde ți-o dorești. Au un portofoliu amplu, iar toate casele din acesta pot deveni case Nzeb(casă cu consum aproape zero).
”Pentru a ajunge să se încadreze în standardele unei case cu consum aproape zero sau casă nZEB, clădirea este supusă în fază de proiectare unor teste, simulari și calcule energetice menite să determine pentru casa activa mai mulți parametri definitorii.” – sursă activehouse.ro
De ce am vorbit atât de mult despre aspecte care par ”exterioare” vieții mele? Care par că nu influențează în niciun fel îndeplinirea vreunui scop sau vis personal? Pentru că sănătatea Planetei e singura garanție că poți să-ți construiești un viitor de succes, că scopul tău poate avea un cadru în care să se ”întâmple”. Nu poți mânca hârtii, bani electronici sau virtuali, seriale sau pagina aceasta de web, dar poți într-un pământ sănătos să crești ceapă, morcovi, cartofi, copaci fructiferi și multe altele, influențate, bineînțeles, de climă. Dacă ți-aș spune că până și clima ar fi mai prielnică lumii dacă am avea grijă de aspectele despre care am scris, aș face o lucrare de teză, iar acesta nu e scopul meu, ci vreau ca împreună să închidem ochii pentru o clipă și să ne gândim la viitorul nostru. Puneți alarma pentru două minute și fă-l să fie doar timpul tău cu tine. Încearcă să nu-ți fugă mintea la copii, la soț, la serviciu, doar la tine. Nici măcar la acest articol, așa că nu trișa! Oferă-ți aceste două minute! Te aștept!
Ai avut imaginea clară a viitorului tău sau mai degrabă ai simțit frică? E natural să ne temem de necunoscut. Nimeni nu știe viitorul, dar e mai ușor să gestionăm frica și să ne apropiem de îndeplinirea visului nostru dacă ne organizăm.
”Cere și ți se va da” e titlul uneia dintre cele mai vândute cărți despre legea atracției, scrisă de Esther Hicks și Jerry Hicks. Dar ca să ceri, trebuie să știi ce. Eu vreau să scriu o carte. E minunat că am stabilit asta, dar scopul din spatele dorinței e cel care ghidează ce îți va aduce obiectivul. Vrei bani? Vrei faimă? Vrei să ajuți lumea? Le poți atrage doar dacă gândurile tale vor fi îndreptate într-acolo.
Un om fericit e cel care funcționează pe toate planurile, dar lucrurile nu se întâmplă dintr-o dată. Nu vei avea casa de vis instant, ci trebuie să te documentezi, să ai teren, să apelezi la specialiști care să te sfătuiască și să te ghideze, să iei în calcul toate variantele și să fii atent la detalii. Așa și cu viața personală sau profesională, trebuie să o experimentezi, să te înconjori de oameni, să accepți ajutorul și să înveți din greșeli.
Mie îmi place să visez și să vizualizez ziua în care voi da o mulțime de interviuri. Ziua în care voi sta ore în șir la calculator scriind cu avânt, căci am termen de publicare. Ziua în care voi vedea că indicele calității aerului în lume va fi ideal. Mă visez mergând săptămânal la teatru, la conferințe și concerte. Mă visez cu cărți publicate. Mă visez fericită. Dar până acolo sunt planuri de făcut, etape de parcurs pentru ca toate acestea să devină realitate.
La începutul anului am făcut lista cu ce vreau să bifez în anul 2020. Cineva mi-a zis că i se pare lipsită de ambiție, dar știi ce? Eu cred că și dacă vrei să te lași de fumat, trebuie să aloci toată energia pentru a se întâmpla. Nimic nu e ușor, mai ales renunțarea la obiceiurile proaste, dar nimic nu e imposibil.
Pe lista mea se află ”scrierea unei cărți până la finalul anului”. Pare lipsit de ambiție pentru că o vezi ca pe o simplă carte, dar o carte nu e un mănunchi de hârtie, ci o înșiruire de idei, de evenimente documentate și de creativitate, înseamnă împărtășirea informațiilor valoroase și pentru generațiile următoare. Sigur că poți să printezi sub formă de carte orice în această lume, dar eu când spun ”carte”, mă gândesc la acele cuvinte care TREBUIE scrise, care ”ard” să fie împărtășite. O informație care să intereseze real, nu doar să ți-o citească rudele pentru câteva complimente. La fel se întâmplă cu o casă, aceasta poate părea doar ziduri și acoperiș, dar e, de fapt, cămin, este investită cu dorințele noastre, este locul unde petrecem mai mult de jumătate din viață. Casa ne reprezintă, la fel ca fiecare decizie pe care o luăm.
Visul tău va fi cel mai important pentru tine, doar pentru tine. Ești singurul care știe sacrificiile pe care le face, iar tot ce poți avea, este speranța că vei reuși, iar eforturile tale vor fi apreciate suficient de devreme încât să te bucuri de roadele muncii. O carte de succes este cea care va interesa și peste 100 de ani.
Există câteva întrebări care te duc mai aproape de îndeplinirea visului.
Cât de importantă e sustenabilitatea visului?
Foarte, doar vrei ca proiectul tău să fie durabil, nu? Iar pentru asta, trebuie să respecte și mediul înconjurător.
Conform Dexonline.ro, sustenabilitatea înseamnă: ”calitate a unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare”.
Să zicem că vreau să-mi fac o afacere. De la pasiunea mea pentru cărți, mă gândesc să-mi deschid o editură, șansa sigură de reușită e aceea de a fi o afacere sustenabilă. Dar cum fac? E un subiect destul de larg, dar uite câteva variante care mă gândesc că pot funcționa:
să reduc consumul de energie, pot economisi și să investesc acei bani;
protejarea mediului prin sisteme care să păstreze calitatea aerului și să reducă emisiile;
o afacere sustenabilă trebuie să fie o afacere care să aibă profit, așa că promovarea exterioară este extrem de importantă. Vocea trebuie auzită pentru a putea fi atrași clienți care cred în aceeași cauză.
Cât de importanți sunt banii?
Lumea noastră e construită astfel. Inconștient, tot ce facem are legătură și cu banii. Că-i dăm pentru a ne îndeplini un vis, cum ar fi să realizezi un videoclip pe care nu vei câștiga bani, dar îți aduce bucurie interioară sau că-i primim, realizând ceva ce ține de pasiunea noastră, banii sunt implicați.
Totuși, cea mai importantă rămâne calitatea. Faptul că plătești bani, de exemplu, pentru a face o facultate privată, nu-ți asigură neapărat reușita în detrimentul unuia care o face la stat, căci ambițiile proprii și determinarea vor răzbate întotdeauna.
În ceea ce mă privește, sunt dispusă pentru cartea mea să investesc. Voi investi în ceva în care cred pentru că îi văd potențialul de a produce (bani și satisfacție personală, dar și idei, speranțe și, în final, fericire pentru cei la care ar ajunge). O casă activă, despre care ți-am scris mai sus, nu e cea mai ieftină variantă (e discutabil, în funcție de ce-ți dorești), dar e o investiție fenomenală pentru viitor și pentru confortul personal. Indiferent de care e idealul tău, reține că: “viitorul aparține celor care cred în frumusețea viselor lor”, așa cum spunea Eleaonor Rosevelt.
Cum faci să fii eficient?
te interesezi și informezi;
te concentrezi pe visul tău și lucrezi pentru îndeplinirea lui;
apelezi la ajutor atunci când ceva te depășește. De exemplu, în cazul scrierii unui roman, voi avea nevoie de anumiți oameni care cunosc un domeniu sau altul. Nu le știi pe toate tu, nu ai cum să fii și medic, și avocat, și muncitor la salubrizare. Nu e o rușine să apelezi și să întrebi prieteni și oameni despre viața lor. La fel și cu publicarea cărții, oamenii din jur sunt esențiali și e ideal să fie oameni cu care rezonezi;
lucrezi și muncești încontinuu;
speri și ai curaj;
nu renunți de la primul refuz. J.K. Rowling a fost refuzată de peste 10 edituri până a reușit să publice prima carte din seria ”Harry Potter”. Nu vor vedea toți, din prima, potențialul visului tău.
Nu vei primi de la nimeni planurile ideale pentru cum să-ți organizezi viața, căci sunt în tine însuți, dar vor fi oameni în viața ta care te vor sfătui și ghida. E o artă și de a-ți da seama în cine să crezi și în cine nu, important e să-ți pese de visul tău și de cadrul în care se va întâmpla, adică mediul.
Eu deja mă gândesc că aș vrea ca ale mele cărți să fie tipărite pe hârtie reciclată, dar mai ales să ofer posibilitatea oamenilor de a le citi în format PDF. Mă gândesc că aș putea să fac un curent din promovarea reciclatului de hârtie, poate cărți PDF gratis pentru cei care reciclează. Idei sunt multe, nu toate prind viață, dar e important să alegem una și ”să fugim cu ea în lume”. Nu la propriu, mai ales în această perioadă de #stămAcasă.
E cazul să profităm de acest ”stat”, să-l facem activ, să ne gândim la soluții pentru un viitor luminos, să ne gândim la planurile noastre, să ne oferim timp. Niciodată nu avem timp! Acum îl avem! Timp pentru noi înșine! Dacă nu putem merge afară, haideți să mergem înăuntru, în noi, și să ne permitem luxul de a fi cine vrem să fim, nu cine vor ei să fim, oricine ar fi ”ei”.
Îți mulțumesc! Sunt mândră de tine! Ai certificat energetic de nota A, nu din sistemul american de notare, ci chiar mai bine. A-ul acesta reprezintă clasa energetică și înseamnă consumul cel mai scăzut de energie.
De ce sunt așa de bucuroasă? Pentru că simt că relația noastră se îmbunătățește. Întotdeauna am petrecut mult timp împreună, peste 60% din ce reprezintă o zi, mai ales că, în principal, eu lucrez dintre pereții tăi izolați termic, mai nou. Pentru această performanță am lucrat împreună, ca în orice relație.
Era complicat pentru mine când mă întâmpinai mereu cu podeaua rece că nu făceau față nici papucii mei pufoși cu oițe. Te încălzeam cu toate puterile și toate sistemele de încălzire pe care le aveam la dispoziție și tot nu voiai să crești temperatura un pic mai mult de 18 ̊C. Erai și destul de materialistă, veneau costurile la facturi cu prea multe zerouri. S-au înjumătățit de atunci. Dar hai să nu ne mai amintim această perioadă nefastă din existența noastră căci auditorii energetici atestați în domeniu au reușit să fie ca niște consilieri în relația noastră. Prin auditul energetic realizat am primit cele mai bune soluții din punct de vedere termic, cât și energetic, referitoare la modernizarea instalațiilor tale.
Ce ți-a mai plăcut să pozezi pentru termografie! Te-ai simțit importantă, iar eu vreau să îți confirm că ești. Tu ești cea care îmi asigură confortul, de aceea am vrut să fii cea mai bună versiune a ta. Cum eu am fost pe mâinile bune ale doctorilor când mi-am făcut radiografie, la fel ai fost și tu pe cele ale specialiștilor cu autorizație de operator de termografie, iar așa am aflat soluții optime de reducere a pierderilor de energie.
Sursă: www.avizez.ro
Simt să-ți mulțumesc că între pereții tăi călduroși nu mă doare capul, nu amețesc, nu am stări de oboseală, dificultăți la respirație și dureri în piept. Nu suferim de sindromul casei bolnave pentru că ești o casă sănătoasă și o casă eficientă energetic.
Îți mulțumesc că gura mare de aer pe care o pot inspira în interiorul tău mă face să mă simt vie. Știu că ferestrele mari și ventilatoarele vor face față la umiditatea crescută, la praful înecăcios și la dioxidul de carbon care în cantități mari provoacă somnolență.
Îți mulțumesc că îmi asiguri confort prin izolarea termică și ferestrele termoizolante. Nu mai simt că sunt în castelul de gheață al Elsei pe timp de iarnă, iar vara mă folosesc de obloanele care umbresc mult mai eficient decât jaluzele sau perdelele și facem petrecere în pijamale cu seriale de dimineața până seara!
Îți mulțumesc că îmi respecți hobby-urile, cum ar fi scrisul și cititul, și te lași invadată de lumină. Mă bucură decizia de a schimba ferestrele, pe lângă faptul că cele vechi erau o sursă de pierdere a căldurii, acum arăți și mult mai bine, ești în pas cu moda. Când soarele dispare din peisaj sau nu mai face față nevoilor noastre, stai liniștită, am investit în corpuri de iluminat calitative cu LED pentru reducerea consumurilor energetice. Urmează panourile fotovoltaice care convertesc radiaţia solară în energie electrică și ne va fi și mai bine!
Îți mulțumesc pentru că pot să fiu eu, pentru că poți să fii întotdeauna îmbunătățită și modernizată, pentru că avem impreună grijă de energie și pentru că răspunzi cu brio necesităților mele de utilizare (încălzire, ventilație, iluminat etc.).
Să nu uit! Draga mea căsuță, o să avem o vecină, nu blocul gri, ci pe celălalt teren, pe cel pe care sunt mereu scaieți, se va construi o clădire de birouri. M-au întrebat dacă cunosc pe cineva să-i ajute cu calculul G, iar cum tu deja ai fost pe mâinile specialiștilor, le-am recomandat Compania Enermed Impex SRL.
Cum energia ta pozitivă mă molipsește și-mi dă prilejul să fiu productivă, am ales să scriu despre tine, într-o manieră creativă:
Mă simt bine-n casa mea
Cu spor mă-ngrijește ea
Cu soluții au venit
Specialiștii-n audit
Iarna casa-i călduroasă
Așa că eu mi-s bucuroasă
Mă mândresc cu energie
Că i-am făcut termografie
Cu dragoste,
a ta locatară Cătălina
Scrisoare redactată, printată și adăugată în cutia poștală a Căsuței de dragul competiției SuperBlog 2019
După câteva luni de așteptare, multă birocrație și ceva pandemie, am reușit să intru în posesia cheilor noii mele case. Am foarte multe idei despre cum voi transforma casa, așa că promit să te țin la curent cu evoluția construcției și a designului interior.
Până atunci, pentru a marca primul “unboxing“/tur virtual, am făcut acest vlog pentru a împărtăși și cu tine această nouă experiență:
Tu cum ai transforma garsoniera? Ai opta pentru o două camere sau ai păstra aceeași împărțire?
Mama e pasionată de gătit, are și blog culinar, așa că încă din copilărie am petrecut mult timp în bucătărie, înțelegând cât de important este să ai toate ustensilele necesare pentru a te bucura de o mâncare gustoasă și sănătoasă (nu e o condiție obligatorie să fie sănătoasă, micile plăceri sunt permise, îți voi arăta că și eu am, și încă multe).
Mama făcea o pizza ușor rumenită, extraordinară. După ce a schimbat tava, nu i-a mai ieșit la fel, pentru că totul contează în bucătărie. De la ingrediente, rețetă, îndemânare, la accesoriile pe care le folosești. Tind să cred că din accesoriile și ustensilele de bucătărie vine acel ingredient secret, cu care ne tot amăgesc bucătarii profesioniști atunci când mâncarea nu ne iese la fel, chiar dacă am respectat fiecare instrucțiune din rețetă.
— Ți-a lipsit ingredientul secret!
— De ce nu mi l-ai dat?
— Este dragostea!
Sunt destul de convinsă că dragostea înseamnă să faci cu drag un fel de mâncare, iar una dintre condițiile esențiale pentru ca ceva să fie făcut cu drag este să fie făcut simplu, ușor, fără să te chinui să cureți cartofii cu un cuțit neascuțit sau un curățător care nu funcționează. De aceea, calitatea e esențială în bucătărie.
Pentru mine, chiar dacă pot să înlocuiesc anumite ustensile cu altele, nu vreau să trebuiască să o fac, de aceea încerc să am bucătăria utilată complet. Adevărul e că sunt câteva accesorii de care nu m-aș putea lipsi, iar dispariția lor ar însemna că voi mânca toată viața la restaurante, ceea ce nu sună rău, dar nici bine pentru portofelul meu. Nu sună bine nici pentru hobby-ul meu, pentru faptul că îmi place să încerc lucruri noi în bucătărie. Să gătești e relaxant, dacă ai tot ce-ți trebuie. Am făcut o listă cu accesoriile mele esențiale:
Colaj realizat cu poze de pe www.dajarmagazin.ro
O bucătărie fără instrumentele de gătit nu mai e bucătărie, ci spațiu de depozitare. Dacă răzătoarea te gândești că o poți înlocui cu un cuțit bine ascuțit, pentru mine ar fi un chin. Eu sunt mare iubitoare de mâncare italienească, iar fără răzătoare pe care să dau cașcavalul sau mozzarella m-aș simți pierdută. Paste fără parmezan ras? Sună foarte trist pentru mine.
Strecurătoarea o folosesc cel mai des tot la aceste feluri de mâncare. Dublă, poate chiar triplă utilizare are în bucătăria mea: cern făina pentru blatul de pizza și scurg pastele. Am mai multe feluri de strecurători, dar dacă ar trebui să aleg una singură, ar fi strecurătoarea din colecția Ivy.
Pizza e cea care m-a inspirat să-i fac și poezie, atât de tare o iubesc. Era și felul de mâncare pe care îl primeam foarte rar în copilărie, la vreo zi onomastică sau când luam o notă bună.
Astăzi pe la ora zece,
Ce să vezi, foamea mă trece!
Și fix din Bucătărie,
Am făcut inginerie
Din Legume, cașcaval,
Porumb ca la festival,
Sos de roșii, condimente,
Mirodenii inocente.
Cuptoru-i preîncălzit
Grijă deci la pipăit,
Să scot tava cu mănușa
Cum m-a învățat mătușa.
Este mică și plăpândă,
Făinoasă, dar profundă.
Perfectă când ești flămândă
Este pizza cea rotundă!
Despre oale, cratițe, tigăi, tăvi, forme de prăjituri nu am ce să spun decât că aleg întotdeauna calitatea, până la urmă mâncarea stă cel mai mult în ele, astfel că materialul din care sunt făcute nu e important doar pentru rezistența în timp, cât și pentru calitatea preparatelor.
Dacă tot am ajuns la calitate, trebuie să recunosc că toate produsele de mai sus sunt de la Dajar, de fapt cam toată bucătăria mea e utilată cu produsele lor, pe care le-am achiziționat în timp de pe rafturile magazinelor partenere: Carrefour, Kaufland, Penny, Cora, Mega Image, Metro, Auchan. De curând am descoperit și site-ul online www.dajarmagazin.ro, iar asta mă bucură, căci știu că produsele pot ajunge direct la mine, oricând am nevoie.
De ce asociez Dajar cu calitatea? Pentru că au peste 30 de ani de existență și sunt cea mai mare companie de pe piața produselor pentru casă și bucătărie, fiind axați pe inovație și tehnologie. Au lansat cu ambiție propriul brand: Ambition.
Îmi place pâinea proaspătă, așa că sunt adepta unei cutii pentru pâine care să-i păstreze savoarea. Dacă are și un tocător inclus, și mai bine! Întotdeauna am apreciat accesoriile cu mai multe funcții, căci ajută și la economisirea spațiului. Caserola pentru mâncăre mă ajută să iau la muncă mâncare gătită, sănătoasă, iar cana termică are un rol important în viața mea, deși nu beau cafea, căci de ea mă leagă o poveste din liceu, dar până să o scriu, voi merge înainte de asta, în copilărie.
Îmi amintesc că, atunci când eram mică, mama mă învăța cum faci forma gogoșilor cu un pahar, apoi îmi arăta cum se umflă în uleiul încins.
Arhivă personală
Știu că i-am zis:
— Țigaia asta îmi va aminti mereu de tine!
— De ce tigaia? De ce nu gogoșile?
M-a întrebat, abținându-se cu greu din râs.
— Pentru că gogoșile se termină, dar tigaia niciodată.
Astfel că, mereu când gătesc ceva în tigaie mă gândesc la mama. Aproape mereu mă gândesc la ea pentru că mai toate rețetele pe care le știu sunt ale mamei. Sigur, internetul abundă de rețete, dar tot cel mai la îndemână îmi e să fac varză călită, piure sau supe creme.
Numai cele trei feluri de mâncare pe care le-am enumerat necesită tot felul de accesorii și ustensile. Pentru toate ai nevoie de cuțite, tacâmuri ca să mănânci, oale, tel. Apoi, mâncarea fără condimente nu are farmec, iar eu prefer râșnița întrucât condimentele proaspăt râșnite schimbă gustul mâncării. Nu am mai cumpărat de mult piper măcinat, căci am o râșniță pentru piper care mă mulțumește.
O să sune ciudat, dar dacă mă gândesc la tata și la bucătărie, am în minte cuțitul, căci el era responsabil cu ascuțirea lor. De altfel, el este cel care m-a învățat cum se folosește cuțitul, mama fiind prea speriată pentru asta. Când am tăiat prima dată pâine, părea mai degrabă ruptă, decât tăiată, dar omul cât trăiește învață, iar fără eșec, nu există reușită!
Știu că bunica pune accent pe ordinea în bucătărie, deci orice accesoriu care să o păstreze e preferatul ei. Nu știu cât de des te-ai gândit la suportul de tacâmuri, dar, acum, tot scriind despre elementele esențiale în bucătărie, mi-am dat seama că fără suport m-aș simți pierdută. Unde să pun tacâmurile abia spălate? Direct în sertare? Să-mi umplu casa de folii? Nu sună deloc bine. Mă gândesc chiar să-mi cumpăr un suport mai încăpător, poate unul cu etaj, ușor de curățat, din plastic.
Tot la bunica mă gândesc și când văd tava de tartă, căci la fiecare sărbătoare când ne întâlneam în familie, tarta cu piersici a bunicii stătea (încă stă) la loc de cinste lângă cozonacul mamei.
Mai târziu, în adolescență, am descoperit farmecul ceaiului. Dacă savoarea i-o știam de când eram copil, în liceu, mi-am făcut un obicei de a mă întâlni cu fetele la mine pentru a bea ceai. Fiecare avea propria cană pe care o folosea de fiecare dată, nu aveai voie sa bei cu alta. Dacă una dintre noi lipsea, cana stătea pur și simplu pe masă, goală.
Atunci am început să învăț despre ceaiuri, despre multitudinea de sortimente, așa că rafturile din bucătăria mamei erau pline cu borcănașe în care găseai mentă, șofrănel, rooibos, hibiscus măcinate și uscate. În acea perioadă, ceainicul avea un loc de cinste în ritualul meu, așa că, dacă aș mai avea 15 ani, probabil pe lista mea de elemente esențiale în bucătărie s-ar afla și acesta.
De atunci, deși întâlnirile nu s-au mai ținut — ne-am făcut noi prieteni și noi ritualuri când am venit la facultate —, eu am păstrat obiceiul de a bea ceai, de aceea, mai ales când plec în drumeții, am în rucsac o cană termică indiferent de câte grade sunt afară.
Nici nu-mi pot imagina viața fără o bucătărie utilată complet, totuși, dacă mâine ar fi apocalipsa și aș putea lua doar câteva accesorii cu mine pentru a ne adăposti în buncăre, acestea ar fi cele enumerate în acest articol. Unele pentru utilitatea lor esențială, altele, cum ar fi ceainicul, pentru cât de dragi îmi sunt ca obiecte, pentru amintirile care mă leagă de ele. Până la urmă, așa am descoperit această listă, prin sentimente, prin oamenii care mi le-au prezentat și satisfacția papilelor mele gustative. Exagerez, nu se pune problema de apocalipsă, dar chiar mi-e dragă bucătăria cu tot ce e în ea.
Mama, bunica, tata, mătușa sunt toți oameni care au contribuit la evoluția mea în bucătărie. Ei, împreună cu experiența proprie sunt cei care m-au făcut să-mi dau seama de ce am nevoie pentru ca mâncarea să iasă de fiecare dată perfectă.
Trebuie să recunosc că tot scriind despre mâncare și accesorii specifice unei bucătării moderne mi s-a făcut poftă să gătesc. Voi pregăti o cină specială pe care prietenul meu să și-o amintească mult timp de acum înainte! De fapt, parcă “prea se-nvârte-n” jurul meu sucitorul ce are chef să întindă un aluat! Pizza să fie atunci!
Arhivă personală
Sursele fotografiilor care nu au fost menționate în articol fac parte din cele oferite de sponsor:
Este o plăcere de fiecare dată să fiu partener SuperBlog. Nu o să uit niciodata emoțiile și bucuriile pe care mi le-a adus această competiție de blogging. Pentru mine nu este doar o competiție, ci o comunitate care se mărește de la an la an cu noi membri.
De curând s-a terminat ediția de primăvară, numită sugestiv Spring SuperBlog 2023.
Clasamentul final se găsește aici, iar eu vreau să-i felicit pe cei care s-au clasat pe primele poziții, dar și toți finaliștii.
SuperBlog oferă o satisfacție intrinsecă, pe lângă premiile care pot fi câștigate, de aceea cred că sunt atât de mulți participanți care se înscriu an de an, iar lor li se alătură și alții.
Ediția aceasta de primăvara a fost un pic diferită de ediția pe care am câștigat-o eu pentru că SuperBlog se modifică în funcție de participanți și feedbackul acestora. De asta au grijă Albert și Claudia care organizează și se asigură de bunul mers al competiției. Dacă ești blogger și nu-i cunoști încă înseamnă că e cazul să te înscrii la ediția de toamnă pentru a păși în această comunitate de oameni perseverenți și creativi.
Mi-ar plăcea să fac cunoștință cu participanții noi la Hotel Opal care ne-a făcut o invitație foarte frumoasă tuturor bloggerilor, dar și partenerilor SuperBlog, de a merge în stațiunea Cap Aurora.
Am mai fost în Cap Aurora la gala din 2022, la Hotel Opal, de unde am o grămadă de amintiri frumoase și am făcut și un vlog:
Sunt nerăbdătoare să mă reîntâlnesc măcar cu o parte din membrii comunității SuperBlog.
De dimineață, am intrat liniștită pe aplicația de Instagram. Așa cum mi-e rutina nesănătoasă. Postasem patru poze cu ochelarii Ray-Ban care anunțau o reducere de 90% pe un site dubios. Numai că eu nu postasem așa ceva. Atunci am știut că mi-a fost spart Instagramul.
Cineva făcea spam pe spinarea Instagramului meu și așa cu nu prea mulți urmăritori. Știi când spui: „nu o să mi se întâmple mie”? Nici eu nu mă așteptam, așa că e mai bine să fii prevăzător, dar despre ce măsuri cred eu că e bine să luăm vă scriu un pic mai jos. Acum hai să aflăm cum procedăm dacă ne trezim cu postări pe care nu le-am planificat.
Ce faci dacă și la tine s-au postat poze fără știrea ta?
Primul meu instinct a fost să le șterg, ca să le vadă cât mai puțină lume și să nu fie păcăliți. Dar pașii cu adevărat importanți sunt:
Verifică-ți activitatea de la Activity Log și șterge sesiunile pe care nu le folosești. În cazul meu, cu siguranță nici dacă eram somnambulă nu aveam cum să ajung la Caraș-Severin ca să postez poze cu Ray-Ban;
Schimbă parola cu una pe care nu o folosești la alt cont;
Setează-ți two factor authentication.
Dacă ai aceeași parolă la alte conturi, schimb-o!
Nu e deloc comod să știi că ți-a fost invadat spațiul pe care îl consideri personal, chit că-i virtual.
Ce vor acești scammeri?
Evident, acces la contul tău. Așa pot să facă tot ce faci tu, nu doar să posteze. Pot să vadă informațiile private. Pot ajunge să trimită mailuri și mesaje în care îți șantajează rudele de pe adresa de mail. I s-a întâmplat și Simonei Halep. Apropiații acesteia s-au trezit cu mesaje de pe contul ei că Simona are nevoie de bani și să-i pună o sumă într-un cont (care nu era al Simonei, evident).
Lucrurile se complică dacă au căpătat acces, așa că ideal e să nu ajungi în această situație.
Cum te poți proteja?
Folosește parole distincte și complexe pentru fiecare cont pe care îl ai (Facebook, Instagram, mailuri etc.);
Nu da click pe linkuri dubioase, cu litere care nu formează cuvinte cu sens, lungi sau de la firme de care nu ai auzit niciodată. Nu contează cine ți-l trimite, dacă nu ești sigur pe link, mai bine pune câteva întrebări înainte de a accesa site-ul;
Folosește aplicații oficiale de pe Google Play și App Store. Încearcă să le faci update-ul la timp pentru că nu se știe cine găsește vulnerabilități în codul vechi;
Ideal e să nu te conectezi cu contul de Facebook pe diverse alte site-uri. Cu toate că majoritatea facem așa. Preferăm să nu ne facem cont nou, dar comoditatea poate costa.
Ai grijă de datele tale! Internetul e incă un loc nou și neînțeles chit că nu-l simțim așa.
Mă întorceam de la ateliere de creație cu niște mici răsfățați pe care mama îi întreabă dacă le e frig într-un spațiu foarte bine încălzit. Acei copii frumoși, sănătoși, care merg la activități, deștepți și uneori enervanți pentru că au personalitate. Da, copii frumoși, ce să mai! Iar în stația de STB văd niște fetițe tot frumoase, ușor prăfuite cu părul blond, acel blond care mereu se transformă în brunet. Singurele diferențe aparente dintre cele două și ceilalți de la ateliere sunt buchetele de flori din mână, faptul că primesc instrucțiuni de la un burtos cu o pancardă “a milei” si probabil au mers singure pe străzile Bucureștiului mult mai devreme decât mulți dintre noi. Probabil ele stiu toate liniile de STB. Mici diferențe par, dar de fapt pentru mine sunt extratereștrii. Unde trăiesc? Care le sunt părinții?
Noi nu ne lăsăm copiii singuri nici la 12 ani în anumite zone, iar pentru ele e casa lor, e viața lor. Și sunt frumoase, deloc speriate, par chiar fericite. Sunt atât de frumoase că ai spera ca la 20 de ani să-ți zâmbească de pe un afiș cu reclamă la pastă de dinți. Apoi îți dai seama că ele probabil nici nu stiu ce e pasta de dinți.
Când suntem mici avem impresia că adulții vor salva totul, pentru că o fac pentru noi, dar pentru ele, adulții au stricat totul. Ce le mână să lucreze pentru ăia? Probabil ce ne mână și pe noi să lucrăm pentru școală și stat. Faptul că asta e tot ce stim, e cum “trebuie să fie”.
