Personal

Home Personal Page 3

Creez, ștampilez și mă distrez

1

M-am trezit foarte stresată, întrebarea care mi-a invadat gândurile încă de dimineață, pe atât de neimportantă pentru omenire, dar atât de necesară pentru viitorii oameni ai lumii, mă rog, ai României –  doar vreo 20, dar e vorba de copii, iar când faci activități cu și pentru ei vrei nu doar să se distreze, dar să-i provoci să fie creativi, să le arăți lucruri noi, să îi uimești și să le îmbogățești cunoștințele – nu-mi dă pace.

Nu știu câți știți, dar eu sunt păpușar și actriță, iar prin intermediul acestei prime iubiri am ajuns să lucrez mult cu copiii organizând diverse ateliere, cursuri de actorie, mânuire și creație.

Colaj cu poze din activitatea mea

Așa că, întrebarea cu care m-am trezit este: ”Eu ce fac la cursul de Halloween cu micii păpușari în devenire?”. Următorul gând: ”Păi… păpuși”. Apoi: ”Ce păpuși?”, iar la final: ”Panică, panică, panică”. Și mai trebuie să fii atent și să nu te ciocnești de oameni pe stradă pentru că deja tremuri din tot corpul și în fața ochiilor nu mai vezi nimic, doar îți auzi neîncetat gândurile.

Ajunsă în birou, pierdută printre griji, nu am cum să nu zâmbesc când văd mesajul lăsat pe tastatura mea.

Dar niciun nume lângă, așa că mă văd nevoită să strig suficient de tare cât să sper că mă aud toți colegii:

– Ei na! Ce să fac? Mă gândesc cum să fiu mai creativă pentru micuții…

Atunci observ ce e lângă post-it. O ștampilă, dar nu orice ștampilă, ci  COLOP e-mark. Nu mă pot abține să nu o iau în palmă, se simte de parcă cineva a creat-o special pentru mâna mea. Am auzit de Colop, e o companie internațională care produce ștampile.

Sursă: https://emark.colop.com/

Nu trebuie să mă uit de două ori ca să-mi dau seama că aceasta e o ștampilă ”specială”. Mă dumiresc repede căci îmi amintesc că mama mi-a povestit de acest dispozitiv revoluționar, numit e-mark care a fost și premiat la Red Dot Award 2019, obținând o Mențiune Onorabilă (Honourable Mention) în categoria Product Design pentru inovație, funcționalitate, calitate, longevitate și ergonomicitate.

– Mama a trecut pe aici, spun, fără să-mi dau seama, cu voce tare.

– Ți-a lăsat și plăcintă în frigiderul de pe hol, îmi răspunde colega de lângă.

Mă duc și îmi iau o bucată mare de plăcintă, apoi îmi descarc aplicația necesară pentru a folosi ștampila electronică inedită. Mă bucur când aflu că e gratuită și mă pun pe exersat.

Creez un text pentru a îi răspunde mamei la întrebare. Ștampilez simplu și elegant un: ”Mă stresez cu prichindeii” pe un șervețel alb, apoi cu altă culoare: ”Tu?”.

Îmi dau seama că mama a fost mai inspirată ca oricând cu acest cadou. Asta e! Copiii vor fi fascinați de ștampila aceasta, ei oricum sunt atrași de inovație, iar atunci când reușești să combini arta cu tehnologia se pot întâmpla minuni.

O să facem păpuși pentru spectacol folosindu-ne de ștampila e-mark! Așa copiii vor fi încântați că pot să stea pe tabletă, telefon sau chiar calculator, iar eu mă voi asigura ca sunt creativi prin crearea și modificarea amprentelor proprii. Apoi, vom ștampila păienjeni, dovlecei, fantomițe și colți de vampir pe hainele păpușilor doar cu o mișcare laterală. Pe capetele din polistiren ale păpușilor am imprima ochi în formele și nuanțele dorite. Poate din hârtie albă am face fantome pe care ștampilăm mesaje înficoșătoare, iar la final, fiecare părinte primește câte o fantomă care să-i bântuie viitorul căci mesajele create cu șabloanele din aplicație ar fi cam așa (poate chiar mai inspirate căci copiii au foarte multă imaginație):

Create cu aplicația COLOP e-mark

Probabil David, cel mai neastâmpărat din grupă, îmi va fura ștampila și într-o clipită o să-și umple șosetele cu tot felul de imagini, iar dacă va descoperi funcția de ”marcaj continuu”… nici nu vreau să-mi imaginez! Norocul meu ar fi că la prima spălare, de pe textil se va lua, cum de altfel nu rezistă nici pe suprafețe lucioase, nefiind un tuș pe bază de solvent. Pe orice suprafață poroasă (hârtie, carton, lemn etc.) se va ”lipi” ca un tânăr care se îndrăgostește pentru prima dată.

Sigur că la finalul spectacolului care marchează și finalul cursului, pe lângă aplauze, copiii ar primi și diplome pe care le-aș personaliza cu ajutorul aceluiași dispozitiv electronic care mie îmi pare mult mai mult decât o ștampilă.

Sursă: https://emark.colop.com/

Acesta a fost un exercițiu de imaginație, dar trebuie să recunosc că tare utilă mi-ar fi această ștampilă și foarte mult m-aș distra la cursuri cu ea. Nu mi-ar fi doar mie de ajutor în activitatea creativă pe care o desfășor, ci și celor care, poate, trebuie să imprime coduri de bare, adrese pe plicuri sau au chef să facă răvașe pe care să le adauge în fursecuri pentru prieteni. Orice ai lucra sau oricine ai fi, e-mark te lasă să fii atât de creativ cât vrei tu și e foarte fain că poate fi deja achiziționat din România.

Imaginația ta e limita. Elibereaz-o și ștampilează-ți un zâmbet!

Articol redactat pentru SuperBlog 2019

 

Cum fac să-mi placă sportul?

1

Am crezut toată viața că nu-mi place sportul. La școală, în orele de sport se juca fotbal (băieții), iar noi, fetele, stăteam pe margine și ne cățăram pe paliere sau, uneori, băteam o minge de baschet. Mai târziu, când am încercat să merg la sală, îmi era greu să mă concentrez pe exerciții cu oameni în jur. Multe aparate nu știam cum funcționează. Să pierd timp pe drum nu mă încuraja să continui deloc. Îmi era tare incomod. La orele de aerobic îmi plăcea, dar nu suficient de mult încât să merite să plătesc și să merg 20 de minute până la sală (ajungeam deja obosită), așa că nu a funcționat pentru mine. Sunt convinsă că nici nu mi-am dorit suficient. Aș fi putut să-mi iau antrenoare sau să aleg o sală de top, una din cele cu reputație extrem de bună.

Ei bine, ajunsesem la concluzia că mie nu-mi place sportul. Până anul acesta, când, după revelion, am zis că poate n-ar fi rău să fac ceva mișcare. Ca tot omul care se respectă, în echipament, adică pijamale pufoase, am intrat pe YouTube și am scris: „exercises for beginners”. Iată primele clipuri care apar. Pe care crezi că am dat click?

Evident pe cel unde scrie Lazy Girl, doar 7 minute. Părea ideal. Și a și fost. Căci mi-am dat seama că sportul trebuie să fie în primul rând plăcere. Poate sunt zile în care ai chef de exerciții relaxante, altele în care ai simți nevoia ca toți mușchii să ți se încordeze. E perfect să ai din ce alege.

Așa am descoperit-o pe Vicky Justiz care are și o comunitate numai cu fete pe Facebook, unde ne susținem una pe alta atât în obiectivele sportive cât și cu tot felul de alte sfaturi.

Pamela Reif e cea de a doua opțiune care îmi apăruse. Am încercat și exercițiile ei. Îmi place, e puternică și foarte frumoasă. E foarte populară în România, aproape toate prietenele despre care știu că fac sport, fac cu Pamela.

Deci, dacă nu gătești motivație pentru a include sportul în viața ta, eu te sfătuiesc să deschizi un astfel de clip, de câte minute simți că ai la dispoziție. Sau în funcție de zonele pe care îți dorești să le lucrezi, și fă-o. Doar gândindu-te la sport, neacționând, e greu „să-ți placă”. Culmea e că după antrenament, te vei simți puternică, pentru că ai reușit. Poate nu toate exercițiile, nu în același ritm, dar în timp, putem fi și noi ca ele. Sau, mă rog, mai puternice decât suntem acum.

Cred că nu ar trebui să te focusezi doar pe o persoană cu care să faci sport acasă. E bine să schimbi stilurile pentru ca al tău corp să iasă mereu din zona de confort. De aceea, îți mai dau câteva exemple cu exerciții pe care le poți încerca, să vezi dacă funcționează pentru tine.

Dacă îți place dansul 305 Fitness e canalul perfect.

Eu nu simt că Yoga e pentru mine, dar dacă ar fi, clipurile Adrienei ar fi cele pe care le-aș urmări:

Pentru exerciții intense, dar scurte, așa cum îmi plac mie, o recomand, pe lângă Vicky de care m-am îndrăgostit de curând pe Holly Dolke:

Bineînțeles că avem și românce cu care ne putem antrena cum ar fi Kristina Zavarski.

Daca tu urmărești pe altcineva pe YouTube cu care faci sport, sunt tare curioasă să aflu cine e. Poate se potrivește și cu stilul meu de leneșă dornică de a-și încorda mușchii câteva minute pe zi.

Pentru un corp ideal nu e suficient doar sportul. Contează să mănânci cât mai variat, sănătos, fără să excluzi carbohidrații și proteinele. Să dormi suficient pentru a avea forță să faci exercițiile. Să ai grijă și de sufletul tău, cu un gând bun, motivator, cu o plimbare în aer liber sau orice altă activitate care să nu te încarce negativ.

Poate ție îți place să mergi la sală sau preferi să faci sport în aer liber, alergând sau făcând stretching lângă un lac. E de încercat și de experimentat. Eu am aflat că îmi place extrem de mult să fac sport singură, fără oameni în jur, în confortul propriei case.

Ce fac când mă plictisesc acasă?

1

Interesant e că uneori mă plictisesc scorlând Facebook-ul și îmi trebuie tăria de a închide clapeta laptopului și să-mi amintesc vorba:”doar oamenii proști se plictisesc”, care deja îmi schimbă starea de spirit. Sigur că dacă nu vreau să sting laptopul îmi cumpăr un Macbook și-l las aprins, doar depărtându-mă de el. Glumesc, pot să nu mă plictisesc și cu laptopul în brațe. Așa că voi împărți:

categoria 1 – cu laptop
categoria 2 – cu laptop, dar fără
categoria 3 – fără laptop

Categoria 1

– să te uiți la filme, vloguri sau filmulețe haioase de pe YouTube.
– să-ți stresezi prietenii cu mesaje. S-ar putea să te antrenezi cu unul într-o discuție interesantă până iți dă cu The Big Seen, bineînțeles.
– să citești pdf-uri sau bloguri.
– să înveți un program nou. (Photoshop, Vegas, etc.)
– să scrii (orice te atrage: blog, jurnal în document cu parolă, povești etc.)
– să te joci ceva (Nu exagera! Prăjește creierii cică, deși eu sper că doar pe ai monștrilor din joc)

Categoria 2
Aici combin ce îmi oferă laptopul cu activități ce nu țin de virtual și mă fac să-mi ridic fundul de pe scaun

– aerobic sau exerciții fizice din tutoriale.
– să gătești după instrucțiuni video sau scrieri online.
– să confecționezi origami sau orice altceva din tutoriale online. Poți să faci propriile mărțișoare, un jurnal handmade, eșarfe etc.

Categoria 3
Aici poți închide laptopul sau poți să-l lași în decor cu muzică sau vreun podcast.

– citește! Sigur e ceva în bibliotecă ta de care nu te-ai atins. Poate e momentul să-i dai o șansă.
– gătește cu ingredientele din casă. Ceva simplu, chiar și cartofi prăjiți. Dar poate e o idee bună să încerci să fii un pic mai ingenios. Pune-ți imaginația la contribuție! Ce poate ieși rău? Probabil doar să rămâi flămând.
– fă-i curat! Pare mai degrabă o corvoadă, dar e testat de mine că oferă satisfacție atunci când observi cum încet, încet, îți recunoști casa sub mormanele de haine. E cel mai bun antistres pentru mine.
– colorează! Există cărțile de colorat pentru adulți care au devenit un hobby însemnat printre oamenii secolului nostru.
– ocupă-te de tine! Fă-ți un duș fierbinte, diverse tratamente naturiste sau meditează.

P.S: când scriu “laptop”  mă refer la orice device pe care îl folosești cu internet (mai greu cu telefonul).

Ai roți și circuli pe stradă? Învață regulile de circulație!

0

Pe trecerea de pietoni era să dea un băiat cu trotineta electrică peste mine. M-am oprit pentru că l-am văzut. S-a oprit și el surprins parcă. I-am zis, politicos evident, că e roșu la el. Nu știu exact ce a răspuns, dar potriveala surdului, adică a mea, a fost: „vezi-ți de drum”. Tot sper că a spus: „Îmi cer scuze”. Aș fi continuat: „eu n-am o problemă acum, că nu ai dat peste mine, iar șansele să ne reîntâlnim sunt prea scăzute ca să conteze. Dar tu ar trebui să fii preocupat de regulile din trafic, tu răspunzi și dacă mori, și dacă omori”, dar mi-am văzut de drum, pentru că nu mă interesa să dezbat subiectul, dar nici tipul.

Am văzut persoane pe bicicletă trecând pe roșu sau urcați pe bicicletă, traversând pe zebră, enervați că oamenii trec pe acolo și nu pot ei înainta cu bicicleta. Regulile din trafic sunt uneori stupide și enervante, dar sunt necesare.

Nu mă înțelegeți greșit, îmi plac trotinetele electrice, dar dacă e mijloc de transport, păi să fie! Cine nu știe culorile să stea departe de volan, de bicicletă și trotinetă. Să se dea cu drona. Acolo nu-s semafoare.

#Oameniicufarmec sunt cei care au grijă

2

În această perioadă am văzut foarte mulți oameni frumoși. Am văzut și poze cu zâmbete largi și ochi pătrunzători, dar frumusețea oamenilor am văzut-o în mesaje, în gândurile de susținere pe care ni le scriem unii altora. Frumusețe am văzut și în mobilizarea anumitor firme pentru a-i ajuta pe cei care sunt în linia I în lupta cu virusul, dar și în cei care susțin diverse ONG-uri. Frumusețe am văzut și în recunoștința față de noi înșine. Învățătoarea mea spunea: ”nu poți respecta pe cineva, dacă nu te respecți pe tine însuți”. Așa și cu grija…

Suntem frumoși când avem grijă de noi atât fizic, cât și sufletește.

Grija pentru fizicul nostru ne-o arătăm prin igiena de care trebuie să ținem cont permanent, dar și prin faptul că nu neglijăm un program de exerciții fizice, chiar și-n casă. O dovadă de grijă pentru corp este și hidratarea pe care trebuie să i-o oferim pielii, mai ales în această perioadă în care ne spălăm pe mâini mult mai des și riscăm să distrugem din bacteriile bune.

Grija pentru suflet ne-o oferim prin recunoștință. Recunoștință că ești sănătos, că ai un acoperiș deasupra capului, că ai mâncare în frigider, că poți să-ți suni prietenii și rudele, că trăiești! Uneori e greu să fii recunoscător. Am văzut o grămadă de postări pe Facebook cu mesajul: ”eram fericiți, dar nu știam”. Încă suntem fericiți, dacă suntem sănătoși, încă avem pentru ce să fim recunoscători, căci, din păcate, întotdeauna e loc de mai rău, dar ca să nu se ajungă acolo, trebuie să fim cu toții eroi, iar eu am respect pentru aceștia.

De aceea, jos pălăria…

Pentru toți cei care ies din casă pentru a se asigura de siguranța noastră: polițiști, jandarmi, armată.

Pentru cei care au dăruire și caută soluții, pentru eroii zilelor noastre, pentru cei care nu sunt înarmați cu pușcă și exploziv, ci cunoștințe, răbdare și dăruire: medicii, personalul medical, farmaciștii.

Pentru cei care ajută la distribuirea materialelor necesare medicilor, dar și oamenilor care nu mai pot ieși din casă: curierii și voluntarii.

Pentru casierii, angajații și firmele care ajută economia.

Pentru artiștii care oferă concerte live, ateliere și melodii pozitive în această perioadă.

Cu totii putem fi eroi, chiar stând acasă, căci așa îi protejăm pe ceilalți, deci jos pălăria și pentru noi, pentru cei care stăm acasă, cei care ne adaptăm cu jobul la distanță, cei care stăm cu copiii și încercăm să le oferim lecții prețioase. Eu, de exemplu, am început să fac tutoriale pentru copii, căci dacă știu să fac ceva, de ce să nu ofer mai departe?

Te gândești, poate, cum ar putea să ajute o firmă de cosmetice în această perioadă? Când am scris ”cu toții”, chiar asta am vrut să scriu. Și o firmă de cosmetice poate, și încă cum! Am exemplu chiar de la cel mai mare producător român de cosmetice, și anume Farmec. Pe lângă faptul că-ți scriam mai sus că e indicat să folosim cremă hidratantă, iar Farmec are câteva foarte faine, aceștia s-au implicat și în producția de noi produse igienizante. Loțiunea cu 70% alcool, având și glicerină pentru protecția mâinilor. Aceasta și gelul cu acțiune rapidă au ajuns deja la cadre medicale, iar compania lucrează încontinuu pentru cercetarea și dezvoltarea producției de biocide.

 

Eu de abia aștept ca noile produse să se comercializeze și publicului larg, dar, până atunci, știu că mă pot bucura de celelalte produse dezinfectante pe care le au: săpun antibacterian Gerovital Pure și Nufăr Dezinfectant Universal.

Pentru Farmec am respect de mult timp, căci mi-au câștigat încrederea cu produsele lor, dar și cu campaniile și implicarea în societate, având valori în care cred și eu: grija pentru frumos și sănătate, respectul faţă de mediu și de tradiţie, iar eu iubesc și faptul că nu testează pe animale. Recunoștința pentru campaniile lor vreau să le-o arăt în acest articol, iar pentru produse, le-o arăt cumpărând.

Grija pentru comunitate, Farmec, și-a arătat-o și prin campania Ai grijă de natură așa cum ai grijă de tine, care încurajează clienții să recicleze ambalajele produselor lor.

Mie îmi place și grija pe care o oferă femeilor. La 100 de ani de la Marea Unire, Farmec și-a dorit să ne reamintească faptul că noi ne putem schimba poveștile în bine.

Știu că Farmec pune implicarea în comunitate în centrul activității lor, iar pentru asta le mulțumesc. Deja cred că fac foarte bine ceea ce fac și sper ca produsele lor igienizante să ajungă la cât mai multe spitale.

Ce ar mai putea face? Ar fi fain să folosească materiale reciclate și pentru ambalajele produselor lor.

Cum știu că sunt foarte activi pe YouTube, mi-ar plăcea să văd tutoriale cu tehnicile de spălat pe mâini. Ar putea chiar să facă un tutorial cu măscuțe, deși există deja pe internet, întotdeauna e loc să fie informați mai mulți oameni. Poate și de cum trebuie spălat corect cu produsele lor, cât trebuie lăsat un produs să acționeze, cum îl diluezi și tot felul de idei de acest fel.

Totuși, acum doar sper să primească toate aprobările și să ajungă și la oamenii de acasă noile lor produse igienizante.

Cred că în această perioadă, nu există prea multă grijă, doar prea multe griji, iar cea mai bună modalitate de a scăpa de ele este de a acționa pentru folosul celorlalți. Atunci când te gândești la ceilalți, nu mai ai timp să te concentrezi pe problemele tale și simți satisfacția ajutorului pe care îl oferi. Acest articol este creat din dorința de a-mi arăta recunoștința și grija pentru cei care au grijă.

Hai să fim eroi! Când bateriile unuia sau ale altuia se termina, putem deveni încărcătoare doar cu o vorbă încurajatoare. Hai să fim un cerc de energie pe care o transmitem în lume, una pozitivă, plăcută, cu farmec.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020

Fotografiile sunt preluate de pe pagina de Facebook a companiei Farmec

7 ținute, alese cu dexteritate, ce denotă personalitate!

6

Mă numesc “specialista în organizări”, dar și specialistele au nevoie de alte specialiste uneori. Așa că iată-mă în frig, cu fularul acoperindu-mi toată fața, cu doar o mică crăpătură pentru ochi, așteptând-o pe Anika, noua mea colegă din Africa, responsabilă cu organizarea celui mai spectaculos festival cu specific african. Ai ghicit! Lucrez la o firmă de organizare și interacționez mereu cu oameni din alte culturi, pentru a ne duce sarcinile la bun sfârșit.

Am văzut-o! Ca o floricică, cu trăsături exotice și codițe împletite, dar nu asta m-a făcut să o asemăn cu o floare, ci rochia multicoloră atât de subțire că aproape am simțit un fior rece pe șira spinării. În picioare avea sandale cu zorzoane, iar în brațe ținea o gentuță mică. Am sperat ca măcar acolo să aibă un pulover mai gros. Nu părea că ar fi încăput o geacă.

Am fugit spre ea ca să o acopăr cu fularul meu, dar s-a uitat la mine indignată și a pronunțat cu accent: ”No, no”. Inițial m-am gândit că i se pare prea puțin, așa că mi-am dat paltonul jos, însă, încruntată, mi-a spus aceleași două cuvinte: ”No, no”. M-am îmbrăcat rapid și am lăsat-o să dârdâie până a venit taxiul. Îmi era milă de ea, dar tot speram ca la hotel să descopăr că are haine groase, mai ales că în majoritatea zilelor aveam să stăm afară, analizând spațiul unde se va desfășura festivalul.

La hotel, deloc surprinzător, am observat că gentuța era plină cu tricouri și rochii subțiri specifice țărilor cu climă prietenoasă. I-am propus colegei să îi împrumut câteva haine de-ale mele pe perioada cât stă, dar s-a uitat la mine și mi-a spus (conversațiile au fost în engleză, dar le-am tradus pentru ușurința acestui text):

– Pe mine bunica m-a învățat așa: ”Niciodată nu-ți da haina de pe tine!”.

I-aș fi spus că pe mine bunica m-a învățat că ”frigul te ia de la șale” și ”pune fesul odată!”, cu toate că îmi era mare și îmi aluneca mereu pe ochi. Chiar zilele trecute scrisesem câteva versuri, gândindu-mă la bunica și învățămintele ei despre frig:

Vine iarna pe-a mea stradă
Cu fulgi mari și bucurii,
Dar când mergi iar prin zăpadă
Două lucruri vreau să știi:
Grijă mare la ținută, în sezonul cu ghețar,
Căci iar vei avea probleme cu sistemu-imunitar.”

Anika și-a argumentat atât de bine declarația, încât nu am reușit decât să-i dau dreptate:

– Fiecare om poartă o haină, iar haina poartă omul prin energia pe care i-o dă. E haina ta, cu energia ta, cu stilul tău, cu esența ta. Face parte din tine, din cine ești, așa că nu, nu voi purta hainele altcuiva, însă te voi lăsa să mă ajuți și să mă ghidezi în alegerea celor mai potrivite ținute. Schimb pe schimb. Eu te învăț tot ce e de știut despre Africa, iar tu mă ajuți ca în fiecare zi să-mi dezvălui o altă latură a personalității prin haine.

Mi s-a părut inedită propunerea, încât i-am făcut rost, de la firmă, de buget, pentru a o îmbrăca. Șefa a fost de acord să ne ofere 2000 de lei.

Imediat am intrat pe site-ul care are produse calitative, originale și variate (peste 300 de branduri internaționale de top), Answear, pentru a găsi absolut totul într-un singur loc, de la accesorii, la încălțăminte și haine. În plus, la comenzi de peste 200 de lei, transportul e gratuit, iar noi aveam de gând să luăm de această sumă înmulțită cu zece.

Anika avea deja câteva tricouri și rochii cărora le puteam adăuga elemente potrivite anotimpului rece. Pentru alte ținute, am optat să le creăm total. Cum tot bunica zicea că ”frigul te ia de la picioare și de la cap”, ne-am gândit să începem căutările cu categoria cizme de iarnă. Ne trebuia ceva simplu și calitativ, ca să meargă la fiecare ocazie. Am optat pentru două modele pe care să le alternăm în funcție de ținută.

1. ANSWEAR – BOTINE COWBOY (139.90)
2. ANSWEAR – CIZME GIVANA (119,90)

 

În ceea ce privește ”capul” ne trebuia ceva de pus la gât și de acoperit creștetul. Am fost curajoase și pentru că vremea din România o permite am optat la anumite ținute pentru pălărie. Dar cel mai bine îți arăt ținutele și ce am considerat, amândouă, că exprimă.

A început provocarea de a-i scoate laturile personalității în evidență Anikăi, prin hainele groase. Misiune acceptată!

LUNI – ȚINUTA 1

Prima zi ar fi cea în care face cunoștință cu cei mai mulți oameni, așa că am fost amândouă de acord că e necesară o ținută confortabilă. Iată pentru ce am optat și ce spune despre Anika:

Geaca ar fi perfectă pentru ieșirea afară din clădire și pentru drumurile pe care Anika le-ar avea de făcut, pentru a dicuta cu diverși colaboratori.

Cămașă Answear – 159,90 LEi
Pantaloni Answear – 119,90 LEI
Geacă Jacqueline De Yong – 139,90 LEI

MARȚI – ȚINUTA 2

Deja a doua zi ne-am gândit să fim îndrăznețe și am spus ”da” culorii.

Căciulă Mango – 69,90 LEI
Palton Answear – 139,90 LEI

MIERCURI – ȚINUTA 3

Cum a fost ziua cu petrecere la firmă, a trebuit să găsim o variantă de rochie pentru a fi purtată pe sub hainele groase. Ceva cu mânecă lungă pe sub care să fie un body ne-a încântat și am ales:

 

Rochie Ready To Party Medicine – 96,90 LEI
Palton Answear – 299,90 LEI
Poșetă Ready To Party Medicine – 66,90 LEI

Femei fiind, nu aveam cum să nu fim atrase de genți, așa că, deși prioritate aveau hainele groase nu ne-am abținut și ne-am delectat privirile și cu gențile casual. Având în vedere că am găsit poșeta la o reducere semnificativă, am profitat și am întregit ținuta de cocktail a Anikăi pe care de-abia așteptam să o introduc în lumea deserturilor românești, să-i arăt ce înseamnă o plăcintă cu mere gustoase, mâncată într-o rochie strălucitoare. Un deliciu!

JOI – ȚINUTA 4

După petrecere întotdeauna e o aventură să lucrezi, așa că Anika a propus ceva cu totul nou pentru ea:

Pulover Answear – 149,90 LEI
Jeans Answear – 119,90 LEI

VINERI – ȚINUTA 5

Ca înainte de weekend, cu starea de zi care anunță zilele libere, dar în cazul nostru nu, căci mai erau doar două zile și festivalul trebuia să fie organizat. Am considerat că e momentul ca Anika să fie ușor vulnerabilă:

Pălărie Medicine – 89,90 LEI
Șal Pepe Jeans – 139,90 LEI

SÂMBĂTĂ – ȚINUTA 6

Nu contează cât de mult lucrezi, seara de sâmbătă e dedicată ieșitului în centru pentru că Anika merită să descopere orașul cu tot ce implică el. Ținuta potrivită, am considerat că este:

DUMINICĂ – ȚINUTA 7

În ultima ei zi de stat în România, pentru acest proiect, eu de abia aștept să ne reîntâlnim la un altul, Anika a învățat ce înseamnă o ținută de iarnă tipică, perfectă pentru a explora, în aer liber, orașul:

Pulover Vero Moda – 119,90 LEI

Misiune finalizată. Dacă cu bine sau nu, o să te rog pe tine să-mi spui, dar ce știu sigur e că m-am distrat, m-am jucat și am reușit să mă încadrez în buget. Cu cei aproximativ 27 de lei rămași, am luat șosete tot de pe Answear pentru că pe sub cizme nu poți sta cu picioarele goale, nu-i așa?

De la Anika am învățat că hainele și felul în care le alegem sunt o modalitate de exprimare artistică, a creativității. Poți să alegi să-și dezvălui personalitatea oricând! Sunt atâtea modalități, iar Anika a avut ambiția de a-și crea (împreună cu mine), pentru fiecare zi, o ținută care să spună altceva despre ea cu toate că are mereu și rafinament, și capacitate de joacă, și eleganță, și spirit de aventură, și romantism, și independență, și simplitate. Numai că în unele zile simte să-i lase pe ceilalți să descopere un pic mai mult dintr-o anumită latură, avându-le pe toate celelalte cu ea și în interiorul ei.

Acum ca ai intors toate cartonașele și ai aflat ce spune fiecare ținută în parte, tu te-ai gândit ce vrei să spună hainele și stilul vestimentar despre tine? Știi ce latură a personalității vrei să scoți în evidență? Iarna nu e doar un prilej de a pune “orice” pe tine ca să nu-ți fie frig, ci e o altă ocazie minunată de a fi tu însăți indiferent de vreme. Dacă încă ai nevoie de inspirație, intră pe Answear, sunt convinsă că o să găsești cel puțin câteva haine care ”parcă au fost create special pentru tine”. Trebuie să menționez că multe dintre prețurile de mai sus sunt reduse, iar până pe 3 decembrie poți să profiți și tu, încă, de reducerile de ”Back to Black Friday”.

Îți las și eu aici toate cele 7 ținute create împreună cu Anika, poate, dacă le vezi mai de aproape, îți vin idei pentru propriile tale ținute:

Vreau să-ți împărtășesc un secret. Anika e un personaj și-l reprezintă pe SuperBlog 2019. Acest articol a fost ultimul din ediția de toamnă și pentru că SuperBlog va păși singur în iarnă, fără concurenți, fără note, fără jurii, doar cu o ultimă petrecere, la gală, m-am gândit să-l îmbrac, să nu-i fie frig până ne reîntâlnim, la primăvară.

 

Împachetează-ți visurile în bagajul potrivit și zboară

1

Eu nu am căutat, în toată viaţa mea, decât esenţa zborului! Zborul – ce fericire!” – Constantin Brâncuşi

Pe tine ce te face fericit?

În ceea ce mă priveşte, am constatat că a călători este plăcerea mea nevinovată pe care ajung să o neglijez din diverse motive, unul dintre ele fiind banii. Însă încerc să am măcar o dată pe an o călătorie în afara ţării, chiar dacă e un city break căruia îi acord un buget foarte mic căutând opţiuni ieftine de cazare (hostel, Couchsurfing, Airbnb) şi analizând preţurile zborurilor în funcţie de destinaţii. Uneori mă orientez să cumpăr biletul cu câteva luni înainte de a pleca pentru a mă asigura că găsesc cele mai bune opţiuni.

Arhivă personală

Pentru mine, zborurile low-cost sunt ca o mână cerească – având în vedere că zborurile clasice, cu companii aeriene internaţionale sunt foarte scumpe – dar necesită mici sacrificii şi o atenţie sporită acordată detaliilor. Companiile aeriene low-cost au tendinţa de a îşi schimba politica referitoare la dimensiunile bagajelor şi a obiectelor permise destul de des, aşa că e bine să citeşti pe site-ul companiei cu care călătoreşti regulile şi să le şi înţelegi. Eu am făcut asta şi tot am reuşit să plătesc o suprataxă de 50 de euro. “Atenţie la neatenţie” mi-aş spune acum, dar îţi povestesc imediat păţania mea.

Înainte, hai să aflăm exact ce înseamnă un zbor low-cost:

Exact cum o spune şi denumirea, e un zbor ieftin, dar este vorba doar de serviciul de baza propriu-zis, orice alt serviciu, cum ar fi: masă, bagaj de cală, check-in la aeroport (bine că poţi să-l faci gratuit online, dar doar cu un anumit interval de timp înaintea zborului), alegerea preferenţială a locului, călătoria cu un copil mic în braţe și tranzacțiile telefonice se vor plăti separat sub forma diverselor taxe percepute de fiecare companie. De aceea, e bine să achiziţionezi de la început orice serviciu suplimentar care te interesează. La întoarcerea din călătoria unde am plătit 50 de euro, am fost nevoită să mă şi întorc cu acelaşi bagaj, doar nu-l lăsam acolo, nu? Deşi… la banii ăştia mai că îmi venea. Când m-am întors, am achiziţionat o ofertă a companiei respective care îmi oferea ”Priority” şi mă scutea de taxa imensă și mă lăsa să am două bagaje de mână, unul la dimensiunea de maximum 55x40x20 cm și 10kg și celălalt la dimensiunea standard 40x20x25cm, specifică celor de la Ryanair. Am plătit 20 de euro. Dar dacă aş fi optat pentru această opţiune încă de la început, aş fi plătit chiar mai puţin.

Care sunt companiile low-cost cele mai cunoscute din România?

  • Blue Air – prima și singura companie low-cost românească (cu sediul la București)
  • Wizz Air – foarte importantă companie low-cost din estul Europei (cu sediul la Budapesta)
  • Ryanair – cel mai important operator de zboruri low-cost din vestul Europei (cu sediul la Dublin)

Să apelezi la serviciile unei companii low-cost?

Asta depinde de tine. Cel mai important e să te decizi la perioada în care îţi doreşti să călătoreşti într-o anumită zonă. Să cauţi pe site-ul fiecărei companii preţul şi să te gândeşti dacă ai nevoie şi de un alt serviciu care nu e gratuit. Apoi, ai de luat în calcul cât bagaj vrei să iei cu tine. Asta e partea cea mai dificilă pentru mine. Adaug, adaug, parcă aş avea nevoie şi de placă de păr, dar ce mă fac fără peria de scame pentru haine? Mai că mi-aş lua şi fierul de călcat. Pentru două, trei zile aş fi chiar absurdă, aşa că aş putea să reuşesc să mă încadrez doar cu bagajul de mână, dar şi aici dimensiunile diferă, iar acum, la Ryanair şi Wizz Air, bagajul gratuit de mână mi se pare chiar foarte mic (pentru o călătorie în interes de serviciu sau pentru o seară, două e ideal). Uite:

bagaje de mana Ryanair:

Sursă: Travelkit

bagaje de mana Wizz Air:

Sursă: Travelkit

Fericirea constă în lucruri mici, cum ar fi soarele care intră pe fereastră atunci când împachetezi bagajul, sărutul pe care îl primeşti pe obraz când faci check-in online împreună cu partenerul fără să mai plăteşti cei câţiva euro în plus şi constaţi că întâmplarea a făcut să nimeriţi pe locuri unul lângă altul şi tot fericire e şi atunci când îţi spune: “sigur merge pe gratis bagajul ăsta, l-am avut eu anul trecut în Elveţia, nu am plătit nimic în plus.”. Tu îl priveşti fix şi îi spui că ai văzut pe site, e mai mic. El nu şi nu, că ştie el. Te gândeşti: “am putea totuşi să nu luăm aşa mulţi covrigi şi să am doar un rucsac. Mâncăm acolo.“, dar cum frica de foame e mare, îndeşi cornuri, alune, chipsuri, pufuleţi şi alegi bagajul mai mare. Suficient de mare cât să treacă la bagaj de mână gratuit la Blue Air:

Dimensiuni bagaje Blue Air
Sursă: www.travelkit.ro

Dar nu la Wizz Air cu care călătoreşti tu, nici măcar la Ryanair la care ai achiziţionat deja biletul de întoarcere.

Dimensiuni bagaje WizzAir
Sursă: www.travelkit.ro

Dimensiuni bagaje Ryanair
Sursă: www.travelkit.ro

Nu ştii asta decât atunci când vezi un om în faţa ta cu troler pentru care doamnele de la îmbarcare îi cer taxă. Simți ce urmează să se întâmple. Toată fericirea împachetării împreună cu prietenul se transformă în frustrare şi te gândeşti: “Ce bine era să descopăr www.travelkit.ro mai devreme! Au explicaţii despre fiecare companie de zbor, actualizate şi îţi mai şi arată pe pozele cu bagaje exact pentru ce companie se potriveşte și dacă trebuie să ai Priority sau nu pentru respectiva geantă de voiaj.”

Sursă: www.travelkit.ro

Ar fi de reținut că dimensiunile bagajului se calculează cu tot cu roți sau mâner, iar dacă intenționezi să ai și bagaj de cală, acesta se plătește separat, iar fiecare companie aeriană are propriile condiții, găsești detalii despre acestea și pe Travelkit. Sfatul meu e să optezi pentru bagaj de cală încă de când achiziționezi biletele, altfel costurile cresc.

Revenind la pățania mea, după ce am băut o sticlă de apă, și aia foarte scumpă achiziționată din duty-free, am renunțat să mă mai gândesc la bani. Odată ajunsă la destinație, am făcut haz de necaz mâncând covrigii din bagaj chiar deasupra Londrei, la The Shard. M-am consolat şi cu faptul că li se întâmplă şi altora, nu e o poveste neobişnuită, dar eu zic să nu o faci să fie şi povestea ta căci călătoreşti ca să te binedispui, nu ca să mănânci doar zacuscă în săptămâna în care te întorci în țară.

În afară de dimensiuni, mai sunt şi alte detalii pe care trebuie să le iei în considerare când ne referim la bagajul de mână:

  • Lichidele trebuie transportate în recipiente de maximum 100 ml, în pungă resigilabilă. Iar volumul total al lichidelor pe care le ai la tine nu trebuie să depășească 1L.
  • Lichidele, spray-urile și parfumurile achiziționate din magazinele duty-free din aeroport sau din avion trebuie ambalate într-o pungă securizată și sigilată și împreună cu chitanța trebuie să rămână în interiorul pungii pe durata călătoriei.
  • Nu ai voie cu obiecte ascuțite, substanțe explozive, unelte care pot fi folosite ca arme (șurubelnițe, torțe, dispozitive de împușcat cuie și agrafe).

După ce ți-ai făcut temele și știi ce înseamnă un zbor low-cost, eu cred că merită să te bucuri de existența lui. Nu de alta, dar trăim în secolul XXI, în lumea tuturor posibilităților, iar faptul că avem alternative accesibile pentru a vizita țări și culturi extraordinare, e un dar pe care l-am primit doar pentru că am avut norocul să ne naștem acum și aici. Așa că hai să zburăm! Hai să fim fericiți!

Articol scris pentru SuperBlog 2019

Nu reușesc să fac ce îmi propun!

0

Timpul, acest element abstract, inventat pentru a ne contoriza vârsta și viața, e cel de care ne plângem cel mai mulți. Când ai job de 8 ore nu e bine pentru că ești obosit toată ziua, când ai job de 4 ore nu înțelegi ce să faci cu restul timpului, când ești freelancer nu știi de ce să te apuci și ce e mai important.

Simt de multe ori că mă împart în atâtea activități încât nu reușesc să duc niciuna la capăt, parcă în fiecare există, după câteva obstacole ocolite sau învinse, o poartă închisă cu lacăt. Cheia nu e greu de luat, numai că parcă sunt zeci de chei, iar până să o nimerești pe cea potrivită, te-ai plictisit deja și începi să te uiți pe internet cum alții deschid porți după porți încât uiți de cheile tale. Și atunci o iei de la capăt, pe alt drum, ajungi la altă poartă, numai că de data aceasta nu ai doar cheile porții la care ai ajuns, ci și pe cele de dinainte. Și, uite așa se tot adună porți, iar numărul cheilor de încercat crește.

Am fugit un pic în imaginar, mi se întâmplă des, mai ales în scris, acesta e motivul pentru care întotdeauna am simțit o conexiune puternică cu frazele așternute. Îmi place și să vorbesc, dar parcă nu-i magie ca-n scris, ci doar viață.

Așadar, ce e de făcut când nu-ți vine să faci nimic, dar le-ai face pe toate?

E de respirat!

Un moment de liniște, de respirat ne ajută să ne organizăm. Nu o pauză de relaxare, în care fugim de dorințele noastre. Își are și relaxarea scopul, dar a doua zi vei fi la fel de pierdut.

Îmbrățișează-te zilnic

O zi de deconectare de la ce ți se spune că ar trebui să faci, de fugă din calea reclamelor cum că ai avea nevoie de nu știu ce aparat de făcut suc sănătos când tu nici nu bei sucuri, de respirat și gândit doar la tine: Cum vrei să te știe oamenii? Cine ești? Cine vrei să devii? Cât la sută din ce vrei să devii ești deja? Unde e de lucrat?

Sunt multe întrebări, se respiră între fiecare.

E de acționat!

Respiratul meditativ se învață și se păstrează constant, dar nu se rămâne la el, ci se acompaniază de acțiune, de lucrul cu tine însuți pentru a devenii cine îți dorești.

Tot în acțiune intră și împăcarea cu trecutul, reparatul greșelilor sau acceptarea lor.

E de neuitat!

Nu se uită niciodată scopul! Nu se uită descoperirea de la prima etapă, aceea a organizării gândurilor, aceea a respiratului.

Poza din articol îmi aparține, pentru mai multe fotografii realizate de mine poți da click aici. Preluarea fotografiei sau a textului fără acord și fără menționarea sursei nu este permisă.

Laponia, o destinație inedită de vacanță!

0

Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge în Laponia, atât de aproape de Polul Nord, pe care nu l-am considerat niciodată o gaură neagră ca anumiți conspiraționiști, dar nici ca pe un teritoriu de care voi ajunge prea aproape.

Întâmplarea a făcut să ajung în Levi, stațiunea de schi preferată a lui Moș Crăciun. Eu n-am schiat, dar în Levi sunt cele mai mari pârtii de schi din Finlanda. Iar de la hotelul Levi Panorama poți coborî cu gondola sau cu schiurile, dacă le ai pregătite. Eu nu am stat la acesta, dar am auzit că priveliștea era de vis.

Prima zi în Levi: împrietenirea cu renii!

Am stat într-un apartament de lângă Hotelul Sokos. Aveam și saună, așa cum au avut și toți ceilalți turiști de la Levi Sokos. Știam dinainte de a merge în vacanță că, în general, finlandezii au în case saune. În prima zi am fost la cursa cu sania trasă de renii care știau atât de bine traseul, astfel că mergeau fără însoțitor. Îți conduceai singur sania. Se pare că renii sunt destul de leneși și nu o ia prin troienele de zăpadă, preferă să rămână pe traseele dezăpezite, pe care le cunosc. Renii trăiesc în zonele în care cresc licheni, cum ar fi nordul Europei, Asiei, Americii de Nord și Groenlandei. Am avut șansa să-i hrănim. Deși nu sunt agresivi, nu sunt nici foarte prietenoși, nu le place să fie mângâiați, dar pot fi atrași ușor cu licheni.

Fiecare ren din Laponia are stăpân, iar coarnele lor care cad sau sunt toaletate de stăpâni devin tot felul de suveniruri. Eu am luat câteva obiecte pentru cei dragi din coarne de ren.

A doua zi: casa secretă a lui Moș Crăciun

A doua zi am descoperit casa secretă a lui Moș Crăciun, numită casa Rudolf. Curiozitatea copiiilor a fost: de ce Rudolf nu are nasul roșu? Așa am aflat cu toții că renii zboară în noaptea de Crăciun pentru că mănâncă licheni cu praf magic preparat de Moș Crăciun. Tot atunci i se înroșește nasul lui Rudolf.

Rudolf, elfii și eu în mijloc eclipsându-i

Eu știam o legendă cu porumbul pe care îl mănâncă renii, acesta fiind primit de Moș Crăciun de la un vrăjitor puternic. Poate în poțiunea magică a moșului pune mălai din acest porumb. Cine știe? Doar Moș Crăciun, care nu a vrut să împărtășească secretul, dar a zâmbit și m-a chemat să facem o poză.

A treia zi: cu câinii prin pădure

Alaskan husky sunt câinii înnebuniți după mișcare, ar alerga ore în șir, astfel că pentru turiști devine o experiență inedită plimbarea cu sania trasă de câini husky. Cei care trag sania nu sunt Siberian Husky, aceia pe care îi știm din România, cu ochii de culoare deschisă. Alaskan Husky sunt bruneței, cu ochii căprui și extrem de puternici.

Ne-am împrietenit mai ales cu câinii Alaskan Malamute, care ne întâmpinau extrem de prietenoși. Unii turiști glumeau spunând că au lustruit câinii de cât i-au mângâiat.

Tot aici mi-a făcut fotograful câteva poze drăguțe.

După experiența plimbării prin pădure, seara, vestita Aurora Boreală mi s-a arătat. Dacă ajungi în Țările Nordice ai foarte multe șanse ca cerul să-ți ofere un spectacol al luminilor. Aurorele se pot vedea spectaculos între orele 19 și 2 noaptea.

A patra zi: Rovaniemi, sătucul lui Moș Crăciun

În Rovaniemi își are reședința oficială Moș Crăciun. Aici îi poți lăsa scrisori. Tot de aici poți trimite celor dragi scrisori, vor ajunge dacă ai noroc ca Poșta Română să fie pe fază. În Rovaniemi mi-am făcut din nou poză cu Moșul. Nu poți face poză tu cu telefonul, ci trebuie să fii pregătit să o achiziționezi chiar de acolo în format fizic sau digital.

Din Rovaniemi am luat majoritatea suvenirurilor, fiind o grămadă de magazine. Am traversat de mână Cercul Polar și mi-am pus rudele să intre pe camera web din Rovaniemi ca să facă un printscreen în timp real.

Dacă ai copii mi se pare de neratat Parcul lui Moș Crăciun unde cei mici pot modela turtă dulce sau să participe la Școala de Elfi. Totuși, pentru Școala de Elfi e bine ca cei mici să înțeleagă engleza. Constant sunt spectacole de acrobații. O sală cu sculpturi de gheată, micuță, dar impresionantă poate fi vizitată în acest parc. Bineînțeles că Moșul apare miraculos și aici, iar suvenirurile sunt nelipsite și din acest din acest loc.

A cincea zi: plecarea din Laponia

În cea de-a cincea zi am plecat. Totuși, înainte am trecut pe la un market pentru a-mi umple bagajul cu dulciuri. Nu de alta, dar au multe opțiuni diferite de ale noastre. Rar am văzut Oreo, ci rafturile erau pline de biscuiți Domino. Aveau ciocolată cu licorice, jeleuri cu licorice, batoane cu licorice, așa că am luat din toate acestea câteva. Atât din dorința mea de a le încerca, cât și din dorința ca cei din România să guste ceva altfel. Licorice e lemnul dulce care are o aromă pe care ori o iubești, ori o urăști. Eu credeam că o urăsc, până când am ajuns în Laponia și am găsit combinațiile potrivite.

Să ajung în Laponia a meritat pe deplin, a fost o vacanță inedită. Finlandezii sunt civilizați, iar temperaturile, deși joase, mi s-au părut ideale, știind că mă aflu în Țara lui Moș Crăciun. Soarele, iarna, e pe cer doar vreo 4-5 ore, dar asta nu a făcut decât ca atmosfera să fie de vis atunci când luminițele și felinarele stradale se aprindeau.

Lista de obiective pentru anul 2021 (Recunoștință pentru anul care a trecut)

2

Din start titlul e greșit pentru că, de data aceasta, nu va fi nicio listă. Dacă anul trecut am avut 5 obiective, aparent ușor de atins și respectat, anul acesta nu mi-am propus decât să fiu autentică. Să am grijă de mine, să mă iubesc, să fiu EU așa cum simt.

Cum arată lista de anul trecut?

  1. Cel puțin o postare pe blog o dată pe lună;
  2. Să postez pe Pulsul Străzii tot anul, indiferent de cum va fi proiectul primit, o dată la două săptămâni;
  3. Să nu mă mai uit la seriale, filme;
  4. Să termin de scris o carte;
  5. Să fac cel puțin o lecție pe lună din cartea mea de engleză.

Câte obiective am respectat?

Eroare! Încercați mai târziu!

Tradus: zero! Niciunul! Nimic! Nada de nada! Dezastru! Ai înțeles tu…

Aș putea da vina pe pandemie, pe lipsă de timp, pe faptul că am reușit să mă ocup de alte proiecte și am descoperit pe parcurs noi pasiuni. Și toate ar fi plauzibile, dar în același timp nu-mi arată decât faptul că pentru mine listele nu funcționează. Am crezut că dacă fac promisiunea publică voi avea șansa să mă țin de ea, dar nu mi-a demonstrat decât că oricum n-ar fi sesizat nimeni că nu mi-am respectat obiectivele. Așa că voi păși în noul an fără gânduri prestabilite. Voi încerca să fiu atentă la ce se petrece în jurul meu și să acumulez experiențe.

A fost un an ratat pentru mine?

Deși greu anul 2020 pentru majoritatea, culmea e că eu am avut activitate. Nu m-am ținut de listă, dar am reușit pe parcursul anului să profit de oportunitățile care au apărut.

Mi-am achiziționat o garsonieră și nu mai am mult până când termin renovarea ei. V-am ținut la curent cu evoluția garsonierei pe YouTube.

Am început un proiect extrem de simpatic la TVR1, unde îmi fac profesia, adică aceea de actor-păpușar. Emisiunea „1,2,3 și afli tot ce vrei” e educativă și a fost primită foarte bine de copii și de părinții acestora.

Am câștigat Spring SuperBlog 2020.

Mi-a fost publicată o povestire în antalogia „Inima nu face riduri”.

Am salvat un motan de pe stradă care acum simt că mă învăluie cu iubirea lui. Am contribuit la salvarea unui alt pui de pisică oferindu-i foster până la adopția responsabilă.

Am învățat câte puțin despre animația digitală. Extrem de puțin, dar ceva nou și distractiv.

În pandemie am făcut pe canalul de YouTube Itsy Bitsy decorațiuni handmade care să-i determine pe copii să creeze lucrușoare simpatice și utile.

Nu a fost un an risipit, pur și simplu un an spontan. Chit că mi-am propus ceva, a ieșit altceva la fel de frumos, dacă nu mai frumos!

Nu am scris ca să mă laud, ci pentru că e minunat să fim recunoscători pentru micile bucurii care se întâmplă în viața noastră. Te îndem să te gândești și tu la reușitele din acest an, chit că e vorba despre reîntâlnirea cu o prietenă pe care nu o văzusei de mult sau faptul că ai avut mai mult timp pentru tine sau că ai ajutat pe cineva.

A, să nu uit! Mi-am învins teama de a cânta „în public”. Vorba vine, tot nu cânt la karaoke, să fie clar!

Îți urez Crăciun fericit și un an nou cu multe surprize plăcute!