Personal

Home Personal

România mai aproape de tine

3

În cazul în care călătoritul ar fi gratis, nu m-ai mai vedea vreodată” e citatul pe care mi l-am amintit astăzi, nu întâmplător, ci pentru că mă gândesc unde să mai călătoresc. Vreau să ofer mai mult credit României, de aceea m-am gândit la o excursie în doi, cu prietenul meu adică, având itinerariul:

Din Pitești plecăm la Rucăr – Brașov – Sighișoara

Deja m-am plimbat  cu micuțul ”om virtual” pe străduțe, dar întotdeauna, realitatea e mult mai fascinantă.

Vreau ca weekendul 20-21 iulie să stăm o seara la Rucăr fiind un loc în care te conectezi cu natura. În prima parte a zilei, pe drum, ne-am opri la Mausoleul Mateiaș. Vom avea nevoie de ceva energie să ne încumetăm să urcăm scările, dar merită pentru a înțelege mai bine istoria noastră, a românilor.

Odată ajunși și instalați la cazare am începe să ne plimbăm pe munți, să explorăm zona și să vorbim cu localnicii care, la ultima mea vizită în zonă, au fost foarte amabili.

Prima zi ar fi pentru relaxare, dar la plecare, mi-ar plăcea să trecem și pe la Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei.

În Brașov sunt multe de văzut și vizitat. În ceea ce privește cazarea, vreau să ne orientăm cât mai aproape de Piața Sfatului.

Trei zile vor fi suficiente pentru a descoperi Piața Sfatului, cu multele clădiri istorice și restaurante. După ce am poposit la un suc pe o terasă, aș vrea să vizităm Biserica Neagră, cea mai reprezentativă biserică în stil gotic din țară, și deloc departe de Piața Sfatului. Străduțele vechi ale Brașovului sunt sigură că ne vor impresiona, dar cardul de memorie din aparatul de fotografiat va fi umplut cu pozele pe care le vom face la Strada Sforii, una dintre cele mai înguste din Europa. În ultima zi, pentru a rămâne cu imaginea de ansamblu a orașului, aș face o drumeție la Vârful Tâmpa.

Arhivă personală

Sighișoara e orașul care te transpune într-o altă epocă, chit că zilele ar fi 24-26 iulie 2019, deci nicidecum nu am inventat mașina timpului, dar aș putea să-mi imaginez că sunt o domniță, iar prietenul meu, un cavaler în armură. De data aceasta aș vrea să mă răsfăț într-o atmosferă demnă de poveste medievală, așa cum e și orașul, adică să dorm în cea mai veche clădire datată din Sighişoara, Pensiunea Casa Savri, de patru stele.

Sighișoara e unul dintre puținele orașe-cetate locuite din lume și are foarte multe de arătat. Turnul cu Ceas atrage atenția, fiind poarta de intrare în oraș. Aici, timpul pare că se scurge mai lent, dar după câteva clipe ne-am reveni și am urca pentru a vedea panorama orașului. Nu înainte de a vizita Muzeul de Istorie, unde vedem exponate din Evul Mediu. Cum foarte aproape se află Camera Armelor și Camera de Tortură sigur vom rămâne cu gura căscată de ce putem să descoperim.

sursă: pixabay.com

Plimbându-ne prin cetate sper că ”Scara Ascunsă” o să o bifăm ca: ”obiectiv găsit, oricât de ascuns ar fi”. Aceasta duce la Biserica din Deal și la școala gimnaziului evanghelic. Se mai numea și Scara Școlarilor pentru că le facilita accesul elevilor iarna. Dacă școlarii se descurcau, sper să nu facem febră musculară de la atâta mișcare, ”doar” 175 de trepte. Oricum, o să ne punem teneși comozi pentru că vreau să admirăm și Biserica de pe colină, care, deși pe exterior nu pare impresionantă, am auzit că în interior există o criptă veche celebră.

Pe străduțe vom da de Casa Vlad Dracul. Aceasta a fost casa tatălui lui Vlad Țepeș, iar în prezent e un restaurant care adună mulți turiști. Am mai fost în Sighișoara, dar niciodată nu simți că ai văzut tot ce era de văzut, mai sunt multe de vizitat. Nu știu dacă trei zile vor fi suficiente să vedem totul, dar trec repede pe listă și Casa cu cerb, cine nu vrea să vadă o casă cu coarne? Pot să mai adaug și Casa Venețiană? Îmi doresc mult să surprind în poză ferestrele duble din piatră.

Dacă ți-am făcut poftă de călătorit prin România, chiar asta mi-am propus, așa că mai rămâne o ultimă întrebare: Ce mai aștepți?

7 ținute, alese cu dexteritate, ce denotă personalitate!

6

Mă numesc “specialista în organizări”, dar și specialistele au nevoie de alte specialiste uneori. Așa că iată-mă în frig, cu fularul acoperindu-mi toată fața, cu doar o mică crăpătură pentru ochi, așteptând-o pe Anika, noua mea colegă din Africa, responsabilă cu organizarea celui mai spectaculos festival cu specific african. Ai ghicit! Lucrez la o firmă de organizare și interacționez mereu cu oameni din alte culturi, pentru a ne duce sarcinile la bun sfârșit.

Am văzut-o! Ca o floricică, cu trăsături exotice și codițe împletite, dar nu asta m-a făcut să o asemăn cu o floare, ci rochia multicoloră atât de subțire că aproape am simțit un fior rece pe șira spinării. În picioare avea sandale cu zorzoane, iar în brațe ținea o gentuță mică. Am sperat ca măcar acolo să aibă un pulover mai gros. Nu părea că ar fi încăput o geacă.

Am fugit spre ea ca să o acopăr cu fularul meu, dar s-a uitat la mine indignată și a pronunțat cu accent: ”No, no”. Inițial m-am gândit că i se pare prea puțin, așa că mi-am dat paltonul jos, însă, încruntată, mi-a spus aceleași două cuvinte: ”No, no”. M-am îmbrăcat rapid și am lăsat-o să dârdâie până a venit taxiul. Îmi era milă de ea, dar tot speram ca la hotel să descopăr că are haine groase, mai ales că în majoritatea zilelor aveam să stăm afară, analizând spațiul unde se va desfășura festivalul.

La hotel, deloc surprinzător, am observat că gentuța era plină cu tricouri și rochii subțiri specifice țărilor cu climă prietenoasă. I-am propus colegei să îi împrumut câteva haine de-ale mele pe perioada cât stă, dar s-a uitat la mine și mi-a spus (conversațiile au fost în engleză, dar le-am tradus pentru ușurința acestui text):

– Pe mine bunica m-a învățat așa: ”Niciodată nu-ți da haina de pe tine!”.

I-aș fi spus că pe mine bunica m-a învățat că ”frigul te ia de la șale” și ”pune fesul odată!”, cu toate că îmi era mare și îmi aluneca mereu pe ochi. Chiar zilele trecute scrisesem câteva versuri, gândindu-mă la bunica și învățămintele ei despre frig:

Vine iarna pe-a mea stradă
Cu fulgi mari și bucurii,
Dar când mergi iar prin zăpadă
Două lucruri vreau să știi:
Grijă mare la ținută, în sezonul cu ghețar,
Căci iar vei avea probleme cu sistemu-imunitar.”

Anika și-a argumentat atât de bine declarația, încât nu am reușit decât să-i dau dreptate:

– Fiecare om poartă o haină, iar haina poartă omul prin energia pe care i-o dă. E haina ta, cu energia ta, cu stilul tău, cu esența ta. Face parte din tine, din cine ești, așa că nu, nu voi purta hainele altcuiva, însă te voi lăsa să mă ajuți și să mă ghidezi în alegerea celor mai potrivite ținute. Schimb pe schimb. Eu te învăț tot ce e de știut despre Africa, iar tu mă ajuți ca în fiecare zi să-mi dezvălui o altă latură a personalității prin haine.

Mi s-a părut inedită propunerea, încât i-am făcut rost, de la firmă, de buget, pentru a o îmbrăca. Șefa a fost de acord să ne ofere 2000 de lei.

Imediat am intrat pe site-ul care are produse calitative, originale și variate (peste 300 de branduri internaționale de top), Answear, pentru a găsi absolut totul într-un singur loc, de la accesorii, la încălțăminte și haine. În plus, la comenzi de peste 200 de lei, transportul e gratuit, iar noi aveam de gând să luăm de această sumă înmulțită cu zece.

Anika avea deja câteva tricouri și rochii cărora le puteam adăuga elemente potrivite anotimpului rece. Pentru alte ținute, am optat să le creăm total. Cum tot bunica zicea că ”frigul te ia de la picioare și de la cap”, ne-am gândit să începem căutările cu categoria cizme de iarnă. Ne trebuia ceva simplu și calitativ, ca să meargă la fiecare ocazie. Am optat pentru două modele pe care să le alternăm în funcție de ținută.

1. ANSWEAR – BOTINE COWBOY (139.90)
2. ANSWEAR – CIZME GIVANA (119,90)

 

În ceea ce privește ”capul” ne trebuia ceva de pus la gât și de acoperit creștetul. Am fost curajoase și pentru că vremea din România o permite am optat la anumite ținute pentru pălărie. Dar cel mai bine îți arăt ținutele și ce am considerat, amândouă, că exprimă.

A început provocarea de a-i scoate laturile personalității în evidență Anikăi, prin hainele groase. Misiune acceptată!

LUNI – ȚINUTA 1

Prima zi ar fi cea în care face cunoștință cu cei mai mulți oameni, așa că am fost amândouă de acord că e necesară o ținută confortabilă. Iată pentru ce am optat și ce spune despre Anika:

Geaca ar fi perfectă pentru ieșirea afară din clădire și pentru drumurile pe care Anika le-ar avea de făcut, pentru a dicuta cu diverși colaboratori.

Cămașă Answear – 159,90 LEi
Pantaloni Answear – 119,90 LEI
Geacă Jacqueline De Yong – 139,90 LEI

MARȚI – ȚINUTA 2

Deja a doua zi ne-am gândit să fim îndrăznețe și am spus ”da” culorii.

Căciulă Mango – 69,90 LEI
Palton Answear – 139,90 LEI

MIERCURI – ȚINUTA 3

Cum a fost ziua cu petrecere la firmă, a trebuit să găsim o variantă de rochie pentru a fi purtată pe sub hainele groase. Ceva cu mânecă lungă pe sub care să fie un body ne-a încântat și am ales:

 

Rochie Ready To Party Medicine – 96,90 LEI
Palton Answear – 299,90 LEI
Poșetă Ready To Party Medicine – 66,90 LEI

Femei fiind, nu aveam cum să nu fim atrase de genți, așa că, deși prioritate aveau hainele groase nu ne-am abținut și ne-am delectat privirile și cu gențile casual. Având în vedere că am găsit poșeta la o reducere semnificativă, am profitat și am întregit ținuta de cocktail a Anikăi pe care de-abia așteptam să o introduc în lumea deserturilor românești, să-i arăt ce înseamnă o plăcintă cu mere gustoase, mâncată într-o rochie strălucitoare. Un deliciu!

JOI – ȚINUTA 4

După petrecere întotdeauna e o aventură să lucrezi, așa că Anika a propus ceva cu totul nou pentru ea:

Pulover Answear – 149,90 LEI
Jeans Answear – 119,90 LEI

VINERI – ȚINUTA 5

Ca înainte de weekend, cu starea de zi care anunță zilele libere, dar în cazul nostru nu, căci mai erau doar două zile și festivalul trebuia să fie organizat. Am considerat că e momentul ca Anika să fie ușor vulnerabilă:

Pălărie Medicine – 89,90 LEI
Șal Pepe Jeans – 139,90 LEI

SÂMBĂTĂ – ȚINUTA 6

Nu contează cât de mult lucrezi, seara de sâmbătă e dedicată ieșitului în centru pentru că Anika merită să descopere orașul cu tot ce implică el. Ținuta potrivită, am considerat că este:

DUMINICĂ – ȚINUTA 7

În ultima ei zi de stat în România, pentru acest proiect, eu de abia aștept să ne reîntâlnim la un altul, Anika a învățat ce înseamnă o ținută de iarnă tipică, perfectă pentru a explora, în aer liber, orașul:

Pulover Vero Moda – 119,90 LEI

Misiune finalizată. Dacă cu bine sau nu, o să te rog pe tine să-mi spui, dar ce știu sigur e că m-am distrat, m-am jucat și am reușit să mă încadrez în buget. Cu cei aproximativ 27 de lei rămași, am luat șosete tot de pe Answear pentru că pe sub cizme nu poți sta cu picioarele goale, nu-i așa?

De la Anika am învățat că hainele și felul în care le alegem sunt o modalitate de exprimare artistică, a creativității. Poți să alegi să-și dezvălui personalitatea oricând! Sunt atâtea modalități, iar Anika a avut ambiția de a-și crea (împreună cu mine), pentru fiecare zi, o ținută care să spună altceva despre ea cu toate că are mereu și rafinament, și capacitate de joacă, și eleganță, și spirit de aventură, și romantism, și independență, și simplitate. Numai că în unele zile simte să-i lase pe ceilalți să descopere un pic mai mult dintr-o anumită latură, avându-le pe toate celelalte cu ea și în interiorul ei.

Acum ca ai intors toate cartonașele și ai aflat ce spune fiecare ținută în parte, tu te-ai gândit ce vrei să spună hainele și stilul vestimentar despre tine? Știi ce latură a personalității vrei să scoți în evidență? Iarna nu e doar un prilej de a pune “orice” pe tine ca să nu-ți fie frig, ci e o altă ocazie minunată de a fi tu însăți indiferent de vreme. Dacă încă ai nevoie de inspirație, intră pe Answear, sunt convinsă că o să găsești cel puțin câteva haine care ”parcă au fost create special pentru tine”. Trebuie să menționez că multe dintre prețurile de mai sus sunt reduse, iar până pe 3 decembrie poți să profiți și tu, încă, de reducerile de ”Back to Black Friday”.

Îți las și eu aici toate cele 7 ținute create împreună cu Anika, poate, dacă le vezi mai de aproape, îți vin idei pentru propriile tale ținute:

Vreau să-ți împărtășesc un secret. Anika e un personaj și-l reprezintă pe SuperBlog 2019. Acest articol a fost ultimul din ediția de toamnă și pentru că SuperBlog va păși singur în iarnă, fără concurenți, fără note, fără jurii, doar cu o ultimă petrecere, la gală, m-am gândit să-l îmbrac, să nu-i fie frig până ne reîntâlnim, la primăvară.

 

Cu o ChocoTelegramă dispare orice dramă

3

Ciocolata ne activează serotonina din creier, unul dintre cei mai importanți hormoni ai fericirii. În plus, conține anadamina care ne energizează. Nici nu ar fi trebuit să știu aceaste informații, căci și numai când mă gândesc la gustul dulce și fin al unei bucăți de ciocolată de calitate îmi vine să zambesc. Se zice „nu face altuia ce ție nu-ți place”. Așa că mă pot gândi că și contrariul se aplică: „fă altuia ce ție îți place”. In cazul meu, să mănânc ciocolată fină. La fel de mult îmi place și să o primesc.

Când fac eu cadouri, pornesc întotdeauna de la ce îmi place mie, gândindu-mă în același timp la persoana căreia i-l ofer. Prefer să le ofer oamenilor experiențe, cadouri memorabile care să-i impresioneze. Așa că ideea de a oferi o atenție dulce, un mesaj personalizat și un ambalaj pe măsură mi se pare că reprezintă o experiență minunată. Atât pentru cel care o primește, cât și pentru cel care o oferă.

Nu prea înțelegi la ce mă refer? Ei bine, îmi propun să-ți arăt că să oferi ciocolată nu e plictisitor deloc, căci nici nu mă gândesc la banala tabletă dreptunghiulară de 100 de grame din marketul de la colț, ci la cadouri din ciocolată extrem de gustoasă, în forme inedite care impresionează prin finețea detaliilor.

Mă refer la ciocolata Chocolissimo Româ­nia despre care eu știu din 2015, atunci când și-a început activitatea în România. Totuși, Chocolissimo a luat ființă în anul 2004 în Polonia, aparținând grupului MM Brown. Astăzi operează în multe țări europene, iar produsele sunt realizate din ciocolată belgiană premium de bună calitate, create în ciocolaterii tradiționale din Franța, Belgia, Germania, Țările de Jos, Elveția și chiar Madagascar sau Australia, de maeștri ciocolatieri cu experiență, după rețete tradiționale bine păstrate.

Toate produsele Chocolissimo sunt inedite și spun o poveste: pralinele elegante, cele în formă de gogoși, ciocolata care se poate printa cu simbolul dorit, cea ambalată în cutii printate cu poza preferată sau din lemn care pot fi gravate și, apoi, refolosite de cel care le primește, dar și figurinele haioase ce pot fi oferite unei iubitoare de pantofi sau unui gamer pasionat. Uite câteva imagini absolut delicioase:

Deși îmi vine să le adaug pe toate cele de mai sus în coșul de cumpărături, ce mă provoacă foarte tare (mai ales că eu iubesc să scriu) e posibilitatea de a face un mesaj din ciocolată. Literele, aceste minuni ale comunicării pot fi din ciocolată și să reprezinte un cadou așa cum ți-l imaginezi, punându-ți și creativitatea la contribuție. ChocoTelegrama e un produs unic în România și poate include litere sau semne speciale din ciocolată cu lapte, cuburi de ciocolată albă simple sau cuburi de ciocolată printabilă cu diferite simboluri grafice.

O ChocoTelegramă e potrivită atât pentru femei, cât și pentru bărbați. E ideală și doar atunci când vrei să surprinzi pe cineva, dar și pentru o ocazie specială. E gustoasă și îți oferă prilejul de a mulțumi pe oricine, căci în limita a 60 de caractere, ai o libertate enormă de creație.

Dacă n-ai inspirație sau consideri că un mesaj simplu e de efect – de multe ori chiar e – poți opta pentru multitudinea de variante deja create de cei de la Chocolissimo. Deschide fullscreen prezentarea de mai jos și află ce posibile cadouri din ciocolată belgiană premium am descoperit pe site.

Pentru că mie îmi place foarte mult să creez, să stau să mă gândesc la mesaje și la ce am în comun cu oamenii dragi, aș opta să-mi creez propriile telegrame dulci. M-am jucat în configuratorul de ChocoTelegrame, care e extrem de ușor de folosit. Alegi dimensiunea dorită, dai click pe pătrățelul în care îți dorești să adaugi litera sau simbolul și lași imaginația să curgă ca o fântână de ciocolată. Nu uiți să alegi nici ambalajul dorit, potrivit ocaziei cu care îl oferi. Uite ce idei de cadouri mi-au venit mie:

Pentru tata

Tata e cel care m-a învățat să înot, să merg cu bicicleta, să apreciez partidele bune de snooker, să nu-mi fie frică în carusele, dar mai ales cel care intra mereu în lumea noastră, a copiilor. Se juca de parcă era unul dintre noi, așa că l-aș provoca să jucăm spânzurătoarea. Literele pe care le ghicește, sunt pătrățelele cu liniuță pe care le poate mânca primele. Bineînțeles că le va mânca și pe celelalte, dar voi încerca să-l păcălesc că dacă nu se prinde de cuvânt, i le confisc. Amator de dulciuri, știu că asta l-ar determina să fie implicat și să se bucure de fiecare bucățică de ciocolată câștigată.

Te-ai prins de cuvânt? E simplu: „fericire”. Acum trebuie să mă gândesc cum ascund articolul acesta de tata. Sau mă gândesc la alt cuvânt.

Pentru mama

Simt nevoia să o răsfăț, așa că pe lângă ciocolata care sigur îi va da o stare de bine, aș vrea ca mesajul să fie o invitație și o promisiune de care să mă țin.

Pentru bunica

Bunica e cea cu care am făcut meditații la franceză, așa că mesajul va fi în limba muzicală și nativă a lui Antoine de Saint-Exupéry (unul dintre autorii mei preferați).

O casă are nevoie de o bunică.

Mesajul poate fi, după cum observi, un joc, o invitație, un cuvânt, o frază simplă de efect sau un citat. Poate fi și o joacă. Mi-au venit și câteva idei trăznite. Cum ar fi să-i las lui Moș Crăciun, în loc de fursecuri cu lapte, un mesaj din ciocolată?

Pentru Moș Crăciun

Intuiția îmi spune că după ce ar gusta din ChocoTelegrama creată pentru el, moșul și-ar face un nou sac plin cu cadouri din ciocolată.

O idee simpatică, mai ales dacă ai copil, ar fi să vă puneți de acord la dimensiunea ChocoTelegramei și în funcție de asta să gândiți un mesaj pentru Moș Crăciun. În noaptea de ajun cine crezi că va fi cel mai bucuros? Copilul somnoros, Moș Crăciun sau tu cu mustăți cremoase deasupra buzei? Oricum, dacă ești la dietă, dă-mi comentariu, îți trimit cu drag adresa mea. Iar dacă vrei să petreci Crăciunul mai devreme, iarăși nu mă supăr.

Mai aproape este momentul în care primăvara ne întâmpină.

Mărțișor din ciocolată

Noi, femeile, avem cutia aceea imensă cu mărțișoare primite de-a lungul anilor. Câteva ne-au impresionat cu adevărat, dar să recunoaștem, multe nici nu mai știm de la cine sunt și nu ne-ar ajunge o viață ca să le purtăm pe toate. Așa că mi se pare o idee incredibilă să oferi un mărțișor și frumos, și personalizat, și util. Un pătrățel dulce mâncat de 1 martie mie mi-ar da energie și m-ar binedispune.

Eu mă gândesc ca omenilor speciali din viața mea să le pun inițiala numelui în mijloc, iar celelalte pătrățele să fie cu simboluri ale norocului sau gingașul ghiocel. Dacă tu ai un buget mai generos poți scrie tot numele persoanei sau să creezi mesaje ca: „1 martie fericit!”.

În final, pentru că de la atâtea discuții despre cadouri, ar fi și păcat să nu primești unul. Îți ofer cadou un joc scurt de memorie.

Bineînțeles că ți s-a făcut super poftă de ciocolată, dar și drag de ideea de a oferi, așa că-ți recomand să-ți iei inima în dinți și să trimiți mesajele dorite celor dragi, într-o manieră inedită cu ChocoTelegrama.

Fie că vrei să le transmiți celor din jur că te gândești la ei pur și simplu, că urmează să mergi la o onomastică sau la o altă ocazie, opțiuni ai de a-i surprinde cu ciocolată. Eu ți-am arătat cui aș face cadouri. Sunt convinsă că ai și tu în minte mesaje simpatice, de efect. Universul e limita! Bucățelele acestea de ciocolată pot fi și mărturii reușite la nuntă sau botez, pot fi cadou pentru proaspăți căsătoriți, o invitație pentru a te împăca cu cineva și exemplele pot continua.

Fiind partener ediția trecută de SuperBlog, nu am putut scrie nici măcar la o probă, așa că în momentul în care am văzut proba extra-concurs Chocolissimo lansată via SuperBlog, am știut că va fi un articol lung, scris cu mult dor de competiție, dar și multă iubire pentru ciocolată.

Tehnologia ţi-e prietenă dacă o primeşti în casa şi viaţa ta

1

Hai să facem un exerciţiu de imaginaţie. Uită-te în jurul tău. Articolul nu dispare, deci nu trişa, opreşte-te o clipă din citit. Aproximează un minut sau două, poţi să îţi pui şi cronometru.

Ce vezi? Probabil, un scaun, o masă, o bancă, un copac sau poate bara din metrou? Deci, noi toţi suntem în spaţii diferite acum, dar ştiţi ce vedem cu toţii? Pe lângă toate acele obiecte ce nu îşi schimbă poziţia? Toţi suntem înconjuraţi de tehnologie, că e PC-ul de la job pe care îl ai lângă tine şi ţi-ai luat câteva minute să te destinzi cu un articol de blog, că e smartphone-ul care nu-ţi lipseşte niciodată, că e telefonul celor din jur, că e laptopul cu care stai întins în pat sau boxele la care asculţi la maximum muzica preferată, în realitatea noastră există aceste elemente care parcă s-au contopit cu noi. Nici nu le mai sesizăm ca prezente pentru că deja fac parte din noi, totuşi tu citeşti acum de pe un astfel de ecran. Asta nu e surprinzător, unde în altă parte ai putea citi acest articol din moment ce e postat pe un blog, acest cuvânt venind de la web log, adică jurnal pe internet? Dar ştii ce e interesant? Că acum vreo 20 de ani, nici nu ne-am fi aşteptat să ajungem aici. Aşa cum nu ştim ce ne pregăteşte viitorul. S-ar putea ca telefonul să ne fie implantat în mână sau pizza şi cafeaua ne vor fi livrate direct la uşa casei cu dronele. Indifernet cum tehnologia va evolua, ideea e să fie în avantajul nostru, atâta timp cât o folosim în beneficiul nostru şi nu într-o direcţie periculoasă, eu zic că merită să o îmbrăţişăm.

În zilele noastre, mie mi se pare că gadget-urile folosite cu simţ de răspundere, cu măsură şi asumat ne îmbunătăţesc calitatea vieţii şi nu doar tinerilor, căci încet, încet ne-am adaptat cu toţii.

Sursă: www.unsplash.com

Câteva dintre marile avantaje ale tehnologiei pe care le-am sesizat eu:

  1. Accesul la informaţie. Acum poţi să găseşti despre orice în confortul propriei case. Sigur că e important să-ţi alegi cu încredere sursele şi să verifici să nu fie fake news.
  2. Poţi să păstrezi relaţia cu rudele şi pietenii aflaţi în străinătate sau la depărtare.
  3. Te relaxezi cu diverse aplicaţii recreative sau jocuri.
  4. Ţii evidenţa banilor de pe card sau chiar a câte calorii consumi zilnic.
  5. Poţi să cunoşti oameni noi. Din nou, aş recomanda precauţia, dar oameni minunaţi pot fi întâlniţi peste tot, atât virtual, cât şi în lumea reală. Numai eu ştiu câte conexiuni mi-am făcut prin intermediul blogului.

Aş putea să continui cu multe avantaje ale tehnologiei, mai ales că pentru evoluţie, pe asta trebuie să ne concentrăm atenţia, însă ce mi se pare fascinant e că tehnologia a ajuns să fie prezentă şi în viaţa celor care nu s-au născut cu ea, cum ar fi bunica mea.

Îmi amintesc de o întâmplare care acum îmi pare cel puţin haioasă, dar în acel moment m-aş fi ascuns într-o scorbură şi nu m-aş mai fi atins de un PC niciodată. Eram în liceu, ca orice fată de 14 ani, aveam simpatii şi antipatii. În acea perioadă era la modă Yahoo Messenger, pentru cei mai tineri care nu şi-l amintesc era cam cum e chat-ul de la Facebook, doar că puteai să dai “Buzz” ceea ce făcea să sară inima din tine dacă aveai sonorul la maximum. Dar nu despre Buzz voi scrie, ci despre faptul că reuşeai să ai discuţii atât de lungi doar virtual încât era fascinant, a fost prima dată când am sesizat puterea tehnologiei şi a internetului în ceea ce priveşte planul social.

Sursă: Pixabay

Era o zi ca oricare, doar că, uneori, sincronizarea a două evenimente diferite poate crea minuni sau dezastre naturale:

  • Bunica voia să înveţe să folosească PC-ul.
  • Eu scrisesem în fereastra de Messenger un mesaj “de iubire” pentru un prieten.

Ne putem imagina ce a urmat? Lăsasem minimalizată fereastra cu mesajul, gândindu-mă că voi revizui textul, poate chiar îl voi şterge. Urma să-i arăt bunicii esenţialul. Prima dată, trebuia să o fac să înţeleagă cum funcţionează mouse-ul. Nici măcar nu reţinea denumirea, aşa că am învăţat-o să-i zică “şoricel cu coada lungă”, căci pe vremea aceea aveam mouse cu fir, e fain de ştiut că acum ai o mulţime de opţiuni din care poţi alege, iar un mouse fără fir îţi oferă mai multă libertate de mişcare. Însă trebuie să alegi ce ţi se potriveşte ţie, cel cu fir are un preţ mai accesibil şi avantajul constă mai ales în rapiditatea transmiterii informației către calculator. Eu i-am descoperit pe cei de la Spacer care aduc tehnologia la tine acasa şi au soluții IT pentru toate nevoile tale.

Sursă: Pixabay

Revenind la poveste, concluzia e că atunci când m-a strigat mama, nu ştiu cum, o clipă nu am fost atentă, iar bunica nu doar că a deschis chat-ul, dar a dat şi enter. Uite aşa m-am făcut roşie în obraji şi am zis că nu o mai învăţ niciodată nimic. Nu a fost atât de groaznic totuşi. Am ajuns să ies cu respectivul băiat, iar bunica e exemplul viu să oricine poate învăţa, căci în ziua de astăzi ştie chiar şi despre gaming. Mi-am propus să-i fac cadou un scaun de gaming, nu de alta, dar dacă eu folosesc mai degrabă laptopul cu care mă deplasez neîncetat, bunica a devenit o profesionistă a jocurilor. Tiramisu în realitate mai face rar, dar în jocul ei cu restaurant mereu, se descurcă chiar şi la cele mai complicate. Nu ştiu totuşi ce model să-i fac cadou. Am multe opţiuni care oferă confort, stil, rezistenţă, înălţime reglabilă, spate ajustabil, design modern, culori vii. Poate mă ajuţi tu cu o părere:

Sursă: www.spacer.ro/blog/

Scriam că eu sunt adepta laptopului pentru că e portabil şi nu joc nimic care să necesite un procesor foarte puternic. Sunt pasionată şi de invovaţie, de aceea mi se potriveşte Spacer, care mă face să simt că sunt într-o călătorie în viitor, chiar şi doar atunci când mă uit la categoria de accesorii laptop. Viaţa uşoară nu ne-o face doar tehnologia, ci şi noi înşine ştiind să ne alegem accesoriile care fac utilizarea gadget-ului facilă şi la capacităţile lui maxime.

De exemplu, pentru laptop, eu am şi mouse, dar şi mousepad care nu ar trebui ignorat dacă îţi doreşti acuratețea funcționării mouse-ului. Cum eu scot des laptopul din casă, e foarte important pentru mine rucsacul, iar când mi l-am ales am fost atentă la următoarele carateristici: impermeabilitatea, compartimentarea, rezistența materialelor, aspectul și prețul.

Sursă: www.spacer.ro

Nu ştiu câtă atenţie ai dat vreodată unui hub usb sau unui card reader, dar acestea ne pot face viaţa mai uşoară. Card reader-ul e important pentru a facilita transferul de date dintre două dispozitive, iar hub usb-ul pentru a dispune de cât mai multe porturi usb şi să poţi conecta mai multe dispozitive pe laptop-ul tău sau chiar pe calculator.

Ce mi-e clar, mi-e clar, nu trebuie să ne fie frică de tehnologie, oricum am primit-o deja în casa noastră căci exact cum spunea şi poetul Octavio Paz “tehnologia este natura omului modern.“. Dacă bunica poate, crede-mă că şi tu poţi face orice îţi propui, chiar şi să înveţi un program complicat sau să-ţi construieşti un site de la zero, important e să îţi setezi cadrul potrivit. Spacer e un ajutor dinamic și îţi poate oferi soluții IT pentru toate nevoile tale, aşa că dacă te simţi împotmolit aruncă-ţi privirea pe site-ul ce are experienţă de peste 7 ani de activitate.

Articol redactat pentru SuperBlog 2019

Eu când vreau să mă relaxez, găsesc soluții!

1

Întotdeauna am pus accent pe relaxare, indiferent ce proiecte sau cât de ocupată am fost. Știu cât de dăunător este stresul, știu cât de greu e câteodată să ”avem timp pentru noi”, însă eu cred că a ne oferi, chiar și mici plăceri, înseamnă să te iubești pe tine însuți.

Uneori, între două activități importante și stresante, cât timp sunt în autobuz, ascult muzică de relaxare sau un podcast, în căști, care să îmi distragă atenția de la tot felul de griji inutile: ”oare cum va fi ședința?”, ”vom fi toți prezenți?”, ”ce vor gândi ceilalți?”. Toate aceste întrebări sunt inutile și neproductive. Important e să te pregătești din timp pentru orice provocare, dar să analizezi până la epuizare o situație nu are cum să facă bine, doar rău.

Alteori, pentru sfaturi de cum să gestionez o situație îmi sun rudele și prietenii, căci timpul nu ne premite să ne vedem față în față. De cele mai mai multe ori, scriu, fie pe telefon când sunt pe drumuri, fie la laptop, motivul pentru care există blogul acesta și pentru care mă citești. Îmi place și să citesc, alte bloguri sau ebook-uri, pentru că nu vreau să-mi încarc geanta cu o carte prea grea. Telefonul este, deci, nelipsit de lângă mine, e ca o extensie a mâinii care mă ajută atât la a păstra relația cu cei de la job prin grupul de Whatsapp și e-mail, cât și pentru a mă relaxa. Trebuie să recunosc că am o mulțime de accesorii pentru smartphone, iar cel mai mult mă bucur că s-a inventat husa și folia protectoare.

Uite așa, mi-am dat seama că viața mea, dar mai ales micile mele plăceri sunt legate de tehnologie, iar cum primăvara aceasta a început cu agitație, cu recomandări de a ieși cât mai puțin din casă, nu am putut să nu mă bucur că există tehnologia în viața mea. Mă bucur că pot să-mi sun părinții și să le spun că sunt ok, dar nu îi voi vizita prea curând, însă îi voi vedea prin video call. Mă bucur că în era noastră mă pot distra în casă, având destul de multe activități din care să aleg.

De fapt, scriu acest articol pentru că vreau să-ți împărtășesc activitățile de relaxare la care apelez eu și-n casă. O să-ți dai seama că cele mai multe implică tehnologie, iar asta nu e rău, căci folosită cu măsură și cap îmi devine prietenă, mai ales în această perioadă în care se recomandă să ieșim doar pentru situații urgente.

Autoizolarea mea se întâmplă împreună cu prietenul meu, așa că activiățile îl vor include și pe el, dar pot fi adaptate după nevoile fiecăruia. Inventivi să fim, că unelte avem! De exemplu: Spacer – IT comes home e o unealtă minunată care ne face viața mai ușoară și ne ajută să ne bucurăm de inovație la noi acasă, fără să ieșim din aceasta neapărat.

Jocurile

Prima activitate și cea mai la îndemână care îmi vine în minte când mă gândesc la o zi petrecută în casă sunt jocurile pe calculator, fiind una dintre modalitățile mele preferate de distracție. În plus, jocurile în rețea te conectează și cu alți oameni, crează un cadru comun, un scop, astfel că facilitează socializarea.

De multe ori, jocurile pe calculator sunt privite cu scepticism pentru că, într-adevăr, pot da dependență, dar studii recente arată că au și beneficii pentru noi. Important e pentru cât timp și ce te joci. Voi enumera pe scurt câteva dintre beneficii:

  1. dezvoltă creativitatea și gândirea critică. Anumite jocuri te solicită să cauți indicii, să rezolvi puzzle-uri, să găsești soluții. Altele te încurajează să fii creativ, să îmbraci personajul într-un anume fel, să creezi o poveste în joc;
  2. te pot ajuta să-ți dezvolți cultura generală prin cadrul în care se desfășoară un joc sau poate chiar e unul cu întrebări care să-ți testeze cunoștințele în raport cu ceilalți, iar interesul tău e să fii tot mai bun, deci tot mai informat;
  3. competivitatea. Trăim într-o lume competitivă, iar majoritatea jocurilor, mai ales în rețea, au ca scop să lupți pentru ceva;
  4. stimulează memoria, concentrarea, capacitatea de a lua decizii prin diferite probe la care ești supus, ceea ce se poate răsfrânge și asupra situațiilor din viața reală.

Mai sunt multe avantaje, dar poți să cauți studii din surse de încredere. Asta nu înseamnă că trebuie să exagerezi. Însă, cu ceva timp la dispoziție și nevoia de a mă destinde și a mă deconecta de la știrile înspăimântătoare, eu mă voi juca.

Mă bucur că prietenul meu a pregătit cadrul perfect pentru jocuri. Dacă nu știi ce înseamnă asta, hai să-ți scriu în ce a investit el:

  • scaune gaming care să păstreze corpul într-o poziție sănătoasă. E important să poți să reglezi înălțimea, să ajustezi spatele, să fie un design nu doar frumos, dar și potrivit pentru coloană. Scaunele de la Spacer au și materiale calitative, uite câteva modele:
Sursă: www.spacer.ro/blog/

  • un mouse potrivit poate spori șansele de a câștiga un joc. De exemplu, Mouse-ul Gaming Spacer USB optic ne-a cucerit pe noi. Iată și descrierea de pe site: ”Datorită celor 2400dpi, mouse-ul Spacer este ideal pentru mișcări complexe și precise.  Printre avantajele de a alege acest mouse pentru o experiență de gaming de succes se numără următoarele: 8 butoane, 1 rotiță scroll, iluminare RGB”. Pentru un șoricel electronic performant ai nevoie și de un cadru pe care ”să alerge” cu viteză, deci un mousepad de calitate e esențial. Nici să nu te gândești să-l înlocuiești cu o foaie de hârtie, poate doar dacă intenționezi să pierzi fiecare joc și să ai pe ce să-ți scrii supărările. În acest caz, recomand și șervețele din belșug!
Sursă: Spacer.ro

Când vrei să te axezi pe jocuri e important să pui accent și pe un monitor cu imagine clară, pe o sursă care să sporească performața, dar și pe o carcasă Spacer care să păstreze sursa calculatorului protejată de factorii externi.

Noi suntem pregătiți, l-am pus deja pe prietenul meu să facă listă cu jocurile, adică ordinea în care vrea să fie înfrânt. Mă pregătesc să câștig! Poate îl conving să facem și pariu pe o pereche de căști wireless că tot m-am săturat de cablul de la cele pe care le am acum.

Sursă: Spacer.ro

Gătitul

Mult timp în casă înseamnă, pentru mine, posibilitatea de a experimenta în bucătărie. Deși nu pare, și acesta este un spațiu înconjurat de tehnologie, că vorbim de aragaz, mașină de spălat vase sau frigider. Eu mă fac ”vinovată” de a transporta cu mine și două boxe Spacer mici, căci așa muzica se aude mai bine și nu o acoperă nici apa care curge. În plus, cum aș putea să fac sos salsa fără să dansez salsa?

Bineînțeles că boxele nu le folosesc doar în casă. De abia aștept să vină vremurile în care ieșitul din casă primăvara e firesc! Voi organiza o super petrecere la picnic, poate chiar karaoke în aer liber! Până atunci, mă bucur condimentându-mi viața. Cum? Ca la televizor! La emisiunile culinare adică, unde condimentele dau savoare mâncării căci sunt râșnite proaspăt!

Sursă: Spacer.ro

Mai mult timp pentru noi

Nu că ce am scris mai sus nu ar fi timp pentru noi, dar acelea sunt pasiuni pe care le am în comun cu prietenul meu. Multe le facem separat. Dacă el preferă să se uite la un serial, eu prefer să stau pe site-uri de cumpărături și să văd ce mai e la modă. Dacă el preferă să-și conecteze chitara electrică și să ”încânte” vecinii, eu mă uit la tutoriale de art&craft și sper ca după cele două săptămâni să știu să fac și altceva în afară de bărcuță din hârtie.

Gândește-te că facem toate acestea în timp ce telefoanele stau la încărcat. Avem și o veioză pe care o preferăm în detirmentul becului, deci folosim prelungitor cu 5 prize și 2 sloturi USB. Așa nu ne încurcăm în cabluri ne bucurăm de tehnologie și tot ce aduce ea pozitiv, cum ar fi activitățile, posibilitatea de a învăța ceva nou, dar și aceea de a ține legătura cu prietenii la distanță.

Cred că ai observat că prin propunerile mele am călătorit în universul Spacer, unde te simți ca în spațiu, ca și când zbori, dar de fapt ești la tine acasă, înconjurat de inovație și tehnologie. Trebuie să recunosc că sunt mai multe produse de la ei care pe mine mă ajută să mă distrez și relaxez, nu doar în casă, ci și în interacțiunea cu ceilalți. Vezi cum mă folosesc de ele:

 

Deși am ce să fac și în casă, cred că din alegerile de mai sus, îți dai seama că visez la ziua în care va fi în regulă pentru toți să ieșim, să ne zâmbim pe stradă și să ne bucurăm de primăvară. Iar primul lucru pe care am să-l fac, va fi să mă relaxez la munte. Voi conduce cu radio-ul pornit și prietenii cântând. GPS-ul se va alătura distracției cu vocabularul lui restrâns, dar atât de util: ”virează la dreapta”, ”pericol raportat în față”, ”ai ajuns la destinație”. Eu îi voi mulțumi oferindu-i posibilitatea de a vorbi, adică oferind-i energie, cum altfel dacă nu printr-un alimentator auto Spancer? Bineînțeles că prietenul nostru GPS nu s-ar simți bine dacă ar sta să alunece de pe bordul mașinii, așa că i-am luat un suport special.

Ajunși la munte, din rucsacuri și genți am scoate laptopurile și am începe să lucrăm de la distanță, căci, probabil, va trebui să recuperăm săptămânile pierdute. Glumesc! Nu vom scoate laptopurile cu toate că le putem avea la noi, întrucât rucsacurile Spacer sunt încăpătoare, gândite special pentru confortul coloanei vertebrale și sigur poți să-l găsești pe cel potrivit pentru tine.

Colaj realizat cu produse Spacer

Pe site poți vedea toate modelele, acestea sunt preferatele mele, tu poate găsești altul care ți se potrivește și mai bine!

Acum m-am relaxat scriind și sper că și tu citind, dar e cazul să iau o pauză de la tastatură și să fac sport. Să dau click pe clipul meu preferat de pe YouTube cu mișcări… A, iarăși tehnologie? Ce să-i faci? E peste tot și mă face fericită!

Articol redactat pentru Spring SuperBlog 2020.

Sursele fotografiilor care nu au fost menționate în articol: www.spacer.ro și pagina de Facebook a acestora.

Nu reușesc să fac ce îmi propun!

0

Timpul, acest element abstract, inventat pentru a ne contoriza vârsta și viața, e cel de care ne plângem cel mai mulți. Când ai job de 8 ore nu e bine pentru că ești obosit toată ziua, când ai job de 4 ore nu înțelegi ce să faci cu restul timpului, când ești freelancer nu știi de ce să te apuci și ce e mai important.

Simt de multe ori că mă împart în atâtea activități încât nu reușesc să duc niciuna la capăt, parcă în fiecare există, după câteva obstacole ocolite sau învinse, o poartă închisă cu lacăt. Cheia nu e greu de luat, numai că parcă sunt zeci de chei, iar până să o nimerești pe cea potrivită, te-ai plictisit deja și începi să te uiți pe internet cum alții deschid porți după porți încât uiți de cheile tale. Și atunci o iei de la capăt, pe alt drum, ajungi la altă poartă, numai că de data aceasta nu ai doar cheile porții la care ai ajuns, ci și pe cele de dinainte. Și, uite așa se tot adună porți, iar numărul cheilor de încercat crește.

Am fugit un pic în imaginar, mi se întâmplă des, mai ales în scris, acesta e motivul pentru care întotdeauna am simțit o conexiune puternică cu frazele așternute. Îmi place și să vorbesc, dar parcă nu-i magie ca-n scris, ci doar viață.

Așadar, ce e de făcut când nu-ți vine să faci nimic, dar le-ai face pe toate?

E de respirat!

Un moment de liniște, de respirat ne ajută să ne organizăm. Nu o pauză de relaxare, în care fugim de dorințele noastre. Își are și relaxarea scopul, dar a doua zi vei fi la fel de pierdut.

Îmbrățișează-te zilnic

O zi de deconectare de la ce ți se spune că ar trebui să faci, de fugă din calea reclamelor cum că ai avea nevoie de nu știu ce aparat de făcut suc sănătos când tu nici nu bei sucuri, de respirat și gândit doar la tine: Cum vrei să te știe oamenii? Cine ești? Cine vrei să devii? Cât la sută din ce vrei să devii ești deja? Unde e de lucrat?

Sunt multe întrebări, se respiră între fiecare.

E de acționat!

Respiratul meditativ se învață și se păstrează constant, dar nu se rămâne la el, ci se acompaniază de acțiune, de lucrul cu tine însuți pentru a devenii cine îți dorești.

Tot în acțiune intră și împăcarea cu trecutul, reparatul greșelilor sau acceptarea lor.

E de neuitat!

Nu se uită niciodată scopul! Nu se uită descoperirea de la prima etapă, aceea a organizării gândurilor, aceea a respiratului.

Poza din articol îmi aparține, pentru mai multe fotografii realizate de mine poți da click aici. Preluarea fotografiei sau a textului fără acord și fără menționarea sursei nu este permisă.

Cine organizează de dimineață, departe ajunge, la Hotel Royal Poiana Brașov!

3

Nu am crezut niciodată că voi organiza un eveniment, la fel cum nu am crezut vreodată că voi învăța să schiez. O singură persoană, aceeași în ambele cazuri a determinat ambele minuni. E vorba de cea mai bună prietenă a mea, știu deja că a primit invitația mea handmade, căci se pare că ea a apelat la varianta mult mai rapidă de transmitere a mesajelor din vremurile moderne:

Ce viitoare mireasă și-a mai întrebat domnișoara de onoare dacă glumește atunci când i-a propus un bal al burlăcițelor? Cu siguranță prietena mea, dar nu glumesc deloc, ci m-am gândit la toate detaliile ca un adevărat organizator iscusit. Căci nu trebuie să profesezi în acest domeniu ca să poți organiza o petrecere de nota 10, ci să ai câteva aspecte în minte.

Locația

Pe Sofia am cunoscut-o ca o desăvârșită schioare, cu un zâmbet larg pe față și puțin prea amuzată de situația în care mă aflam eu, căci ea m-a cunoscut în postura de om de zăpadă amețit după ce s-a rostogolit vreo doi metri cu schiurile în picioare.

– Ai nevoie de puțin ajutor? m-a întrebat și mi-a întins o mână atât de subțire că nu-și trăda forța. Totuși, când m-a ajutat să mă ridic s-a scuturat toată zăpada de pe mine, arătam din nou a om.

– Am nevoie de mai mult decât ”puțin ajutor”, i-am spus  cu resemnare. Atunci a râs zgomotos și a început prietenia noastră presărată cu vânătăi pentru mine și multe motive de amuzament pentru ea.

Sursă: www.pixabay.com

De atunci am ieșit constant împreună, am făcut petreceri în pijamale și am mers în fiecare iarnă la schi. Și-a cunoscut viitorul soț prin intermediul meu, așa că am datoria morală de a-i face cea mai nebună și relaxantă, în același timp, petrecere a burlăcițelor pentru a o pregăti pentru ”chinurile căsniciei”, așa cum se crede în popor.

Pe Sofia am cunoscut-o la munte, la Poiana Brașov, așa că a părut mai mult decât evident pentru mine că tot acolo trebuie să-și petreacă și ultima petrecere din viața de burlăciță. Așa că am căutat online: ”salon evenimente Brasov”. Am găsit mai multe locații, dar după documentare și citirea recenzilor, mi-am dat seama că potrivit pentru grupul nostru de femei independente, unele și cu copiii la purtător, este Hotel Royal din Poiana Brașov care dispune de două săli multifuncționale, amenajate modern și echipate cu aparatură de ultimă generație pentru a găzdui orice fel de eveniment, chiar și corporate.

În plus, trebuie să recunosc că o petrecere doar de o seară nu ar fi fost suficientă pentru consumul nostru de energie feminină, așa că o bună parte dintre noi vom opta pentru cazare în Poiana Brasov la Hotel Royal care are camere spațioase, iar de la balcoane am admira priveliștea spectaculoasă.

Cele care nu se pot dezlipi de copii nici pentru a petrece vor fi încântate că hotelul este child friendly, având canale TV pentru aceștia, jocuri și puzzle-uri și, mai ales, spațiu de joacă atât în exterior, cât și în interior.

Un alt motiv pentru care am ales această locație este că a doua zi după petrecere ne-am putea relaxa la saună sau cu un joc de societate în sala de jocuri. Cele cu mai multă energie ar putea să joace biliard, foosball sau darts electronic.

În plus, Poiana Brașov oferă activități chiar și pentru pentru cei care nu sunt împătimiți ai schiatului, cum ar fi:

  • Saniuș în zone special amenajate;
  • Patinaj la patinoarul artificial;
  • Plimbari cu sania trasă de cai;
  • Jocuri și activități în interior la Centrul de agrement și divertisment “Poiana Brașov“.

Fericită cu locația aleasă, am notat-o pe invitația care a ajuns la toate participantele la ”Balul Burlăcițelor”, am vorbit la Hotel pentru a rezerva camerele, salonul de evenimente și pentru a pune toate detaliile la punct.

Transportul

Următorul aspect de luat în calcul când ești organizator este trasportul. Majoritatea vom opta pentru mașinile personale, iar cele care nu au carnet sigur își vor găsi locuri la prietene în mașină, mai ales că lăsăm bărbații acasă. Posibilitatea de a parca gratuit la cazare a fost un aspect important la care m-am gândit înainte de a alege locația.

Petrecerea

Nu te poți distra fără mâncare, așa că acest aspect ar fi cu adevărat important, iar cei de la Hotel Royal au experiență cu tot felul de evenimente, așa că aș opta pentru recomandările lor. Aș vrea să fie opțiuni pentru toate gusturile. În mod special, aș vrea ca la candy bar să avem și jeleuri pentru că știu cât de mult îi plac Sofiei, iar atunci când organizezi o petrecere pentru cineva trebuie să te gândești să le placă tuturor, dar neapărat persoanei vizate.

Pentru decorațiuni, aș opta pentru flori ca să aducem primăvara în interiorul salonului chiar în mijlocul lui decembrie. În plus, acestea ne-ar învălui de miresme care s-ar amesteca plăcut cu parfumurile pe care noi însene ni le-am arunca pe piele cu noșalanța femeilor puse pe distracție.

Pe scaune, fiecare și-ar găși tricoul imprimat cu: ”Team Bride”, așa că încă de pe invitațiile trimise ar scrie codul vestimentar.

Sursă: www.etsy.com

Muzica aș avea-o pe stick, iar oricare altă participantă ar putea propune câte o melodie căci am avea internet wireless gratuit, deci posibilitatea de a explora online-ul și YouTube-ul la epuizare:

Jocurile nu ar lipsi de pe lista mea, iar preferatul meu ar fi testul cu informații despre viitoarea mireasă. Cele care reușesc să răspundă corect la toate întrebările au dreptul să dea un telefon iubitului, soțului sau oricui altcuiva care nu a fost invitat, celelalte își iau angajamentul că seara respectivă e doar pentru ele și viitoarea soție, fără niciun fel de distragere, cu excepția pozelor pe care toate avem voie să le postăm pe rețelele de socializare.

Editare proprie

Cu aceste detalii în minte nici nu am observat că Sofia m-a întrebat dacă își ia și schiurile. Ce mai întrebare! Normal că da, mai ales că Hotel Royal dispune și de depozit pentru schiuri, dar până să-i tastez ei răspunsul, vreau să-mi mai verific o dată lista:

Am ales data, locația și am făcut lista participanților?
Da!

Am trimis invitațiile?
Da!

Am anunțat-o pe Sofia?
Da, urmează doar să o întreb dacă vrea stripper.

Am stabilit un buget pentru fiecare participantă și m-am pus de acord cu ele?
Da!

M-am asigurat că sunt activități pentru toate gusturile?
Da!

Am stabilit cu invitatele modalitatea de transport?
Da!

Am vorbit la locație pentru cazare, mâncare și sală?
Da!

Am stabilit modalitățile de distracție din seara petrecerii? Am pregătit stick-ul cu muzică?
Da!

Ce să mai! Nu-mi rămâne decât să mă asigur că la petrecere toată lumea se distrează, face poze, iese la o bătaie cu zăpadă pe terasă și nimeni nu bea prea mult. Sau în cazul în care intenționează să se urce la volan, chiar deloc. Cred că Sofia se va distra atât de bine că-și va face și nunta în stil regal la Hotelul Royal.

Indiferent de anotimp sau de tipul evenimentului, muntele are multe de oferit, iar după evenimentul care sunt convinsă că va fi un succes, am lăsa un mesaj pentru gazde:

Mulțumim de găzduire
Vă lăsăm ca mărturie
O mică promisiune
Ce-o avem ca misiune,
Înainte de-a pleca,
Vestea a o-mprăștia

De sunteți un grup cam mare
Și doriți să aveți amploare
La Hotel Royal găsiți
Săli pentru neobosiți
Fie că vorbim de-o nuntă
Sau de-o conferință cruntă
Vă doresc să vă distrați
Cu prieteni dragi sau frați
Îmbrăcați fix ca la bal
Pe terasa din Royal

Ce să mai! Deja nu mai pot de nerăbdare să înceapă petrecerea.

Articol redactat pentru SuperBlog 2019

#StaiAcasă! Dacă comanzi online, viața e frumoasă!

3

De dimineață m-am trezit cu miros de flori proaspăt culese, numai că nu venea de la un buchet de viorele, ci de la un pulverizator de cameră cumpărat înainte de pandemie. Deocamdată, privesc florile doar de la fereastră, dar asta mi-a amintit imediat că astăzi sunt Floriile, iar pe una dintre cele mai bune prietene ale mele o cheamă Iris, așa că imediat am pus mâna pe telefon și am apelat-o.

— La mulți ani!!!

— Credeam că nu mai suni! Mulțumesc! Hai la masă!

— O fi 12:00, dar e duminică, e pandemie, e o plăcere trezitul târziu, dar m-ai pierdut la „masă”, nu putem ieși din casă, oricât mi-aș dori.

— Dragă mea, tu nu ai auzit de „#staiacasa suntem #AlaturiDeTine”?

— M-ai pierdut complet!

— Îți explic pas cu pas! Comandă online mâncare, te aranjezi până ajunge, mergi la masă, sprinjini telefonul de perete, mă suni prin videocall și petrecem împreună, chiar de la distanță.

Apoi mi-a închis, iar într-o secundă mi-a trimis într-un mesaj poza asta:

Mă trezisem de-a binelea și mi se făcuse și poftă de mâncare, dar parcă nu aveam chiar chef de pizza, așa că am intrat pe LOKOFOOD ca să mă lămuresc despre ce e.

Nu mi-a luat mult să înțeleg că LOKOFOOD nu e doar o platformă de intermediere între restaurantele partenere și clienții care doresc să comande online mâncare, dar vine ca o mână cerească pentru susținerea industriei HoReCa în această perioadă. Astfel că, prin faptul că alegem livrarea la domiciliu nu doar că ne bucurăm de preparatele restaurantelor noastre preferate, dar susținem și economia, căci antreprenorii și angajații pot să-și păstreze locurile de muncă, o necesitate ca să putem traversa cu bine criza. Dacă vrei, poți opta să ridici personal comanda.

M-am bucurat când am văzut că unul dintre restaurantele mele preferate se află pe site, și anume „La Mama”, căci, cum scriam mai sus, nu aveam poftă de pizza, ci de mâncare gătită, iar localul deja îl cunoșteam, fiind un restaurant din poximitatea casei mele. Mi s-a părut perfect să comand de la acest restaurant, și pentru că am fost de mai multe ori cu Iris în el, iar eu îmi doream o experiență culinară completă, mai ales că petreceam o zi de nume. Mi-am comandat și fel principal, și desert, și ceva de băut.

Să comand a fost extrem de simplu, doar trei pași:

  1. am căutat în câmpul search adresa mea și am găsit toate restaurantele din zonă;
  2. mi-am ales restaurantul preferat, am deschis meniul și am selectat ce mi-am dorit. În cazul meu, de „La mama”, am luat varză călită, clătite și limonadă cu mentă. Ți-am făcut poftă? Să știi că au fost delicioase, ți le recomand!
  3. am plătit cu cardul pentru că mi s-a părut mai sigur pentru a evita răspândirea virusului, dar poți alege varianta cash dacă nu ai bani în cont.

Ce mi-a atras atenția pe platforma online 100% românească LOKOFOOD și mi se pare că o diferențiază de celelalte care livrează mâncare gătită este dorința lor de implicare în comunitate. De exemplu, prin mișcarea #SustinemMedicii, poți cumpăra un meniu de 17 lei care va ajunge la cadrele medicale din incinta Spitalului Clinic „Dr. Victor Babeș” București și Institutul Național de Boli Infectioase Prof. Matei Balș București. Chiar și firmele pot să se implice, iar meniurile vor ajunge la medici cu mesajul pe care brandul și-l dorește.

Fiind ziua lui Iris, mi s-a părut o idee bună să comand și câteva meniuri, ca un fel de cadou pentru prietena mea, dar care va ajunge la cei care au cu adevărat nevoie, știind că acesta ar fi un cadou pe care și l-ar dori cu adevărat. Se pare că am intuit bine, căci atunci când am sunat-o prin videocall și i-am spus, a fost foarte încântată, ba m-a anunțat că și ea procedase la fel, cu gândul că „la petrecere a adăugat și câțiva medici”, măcar sufletește.

Aveam cea mai frumoasă față de masă, florile artificiale erau părtașe la apel și parcă și ele se uitau cu poftă la mâncarea mea, iar pulverizatorul din cameră îl mutasem în bucătărie pentru a mă îmbia cu miros de primăvară, chiar și-n casă. Am observat că Iris și-a luat pește, iar când am vrut să fac o glumă, m-a oprit și a strigat:

— Speram să-l nimeresc pe cel de aur ca să-mi zică: „#totulvafibine”.

Eu sunt convinsă că #totulvafibine. Am văzut enorm de multă implicare în ultimul timp, căci uniți, chiar și cu o faptă aparent mică, de a cumpăra câteva meniuri de 17 lei pentru medici, devenim mai puternici. Mă simt recunoscătoare că am aflat de la Iris de LOKOFOOD, de aceea împărtășesc și eu cu tine informația și te îndem să o faci și tu.

Comandând de pe LOKOFOOD te bucuri de mai multe avantaje:

Mai sunt multe alte avantaje, dar cel mai important în această perioadă e să #StaiAcasă. Variante de a mânca sănătos și gustos există, iar LOKOFOOD sunt aici ca să-ți spună: #SuntemAlaturiDeTine.

#Totulvafibine dacă ne susținem unii pe alții, inclusiv industria HoReCa.

#Totulvafibine dacă nu uităm să ne răsfățăm, să mâncăm ce ne place, să ne sunăm prietenii, să ne adaptăm cu ajutorul tehnologiei.

#Totulvafibine dacă ajutăm, atât cât putem, chiar și cu un gest, aparent mic.

#Totulvafibine!

Articol scris, cu speranța că totul va fi bine, în cadrul competiției Spring SuperBlog 2020.

Sursa fotografiilor din cartonașele care se întorc este Unplash.com, iar sursele celorlalte fotografii din articol sunt:

  • www.lokofood.ro
  • www.facebook.com/lokofoodDelivery

Provocări deslușite cu Pizzeria Neobișnuită

3

Se ia telefonul. Se tasteaza *3636. Se stă la pândă lângă interfon. Se scoate aparatul de fotografiat din dotare. Se pregătește zâmbetul. Se surprinde pizza și se mănâncă omul. Pardon, se fotografiază omul și se înfulecă pizza din aluatul proaspăt, necongelat, așa cum e cel de la Dodo Pizza, pizzeria neobișnuită, care e o companie IT.

Arhivă personală

Unul dintre hobby-urile mele este să privesc oamenii în mijlocul propriilor provocări. L-am fotografiat pe domnul rapid, curier. Mă uit, în general, și pe camerele web la bucătarii ce frământă aluatul de zici că o ”să se rupă”. Pot să fac asta datorită Pizzeriei Dodo care are ca obiective: livrarea rapidă și transparența prin cifrele de afaceri care sunt publice. Un alt exemplu de “transparență absolută” este și noul lor blog Dodo Pizza, creat pentu a fi mai aproape de clienți.

Blogul neobișnuit e intitulat grăitor: Pizzeria Neobișnuită și de aici vom afla “secrete” ale afacerii Dodo Pizza. “Secrete” e impropriu zis, nu am stabilit deja că nu au? Vom afla dacă hoții au dat iama la pizza sau dacă cei mai pricepuți bucătari sunt copiii.

Se pare că multitudinea de categorii de pe blog e pentru toată lumea. Eu de abia aștept conținut “pentru hateri”. Până atunci, mă întreb dacă nu Dodonel e cel care le scrie?

sursă: www.facebook.com/DodoPizza.ro/

De ce îmi place Dodo Pizza?

Pe lângă pizza cu crusta de culoare aurie și promoțiile gândite inteligent ar fi și provocările pe care le acceptă. Dodo Pizza a pornit de la un mic restaurant în Syktyvkar și a ajuns să aibă în prezent peste 450 într-o mulțime de țări. Cum se realizează o astfel de performanță dacă nu având niște principii puternice? Sigur că sistemul Dodo IS și cum funcționează ca franciză influențează. Însuși sistemul este o provocare, dar una absolut necesară. Deocamdată, provocările mele nu au legătură cu crearea unei companii IT, însă au cu următoarele valori pe care le-am identificat și la Dodo Pizza:

Provocarea 1 – Cum faci să ”pariezi” pe tine însuți?

Nu există o rețetă pentru a reuși, s-au scris sute de cărți despre asta. Dar niciuna nu-i a ta. Povestea ta doar tu o vei descoperi. Trebuie să îți iei inima în dinți și să încerci, doar așa vei căpăta încredere în tine. Să pariezi pe tine e cea mai bună soluție, dacă nu pe tine? Atunci pe cine să pariezi? Cine te cunoaște mai bine? Cine știe care sunt calitățile și defectele tale? Ce poți și ce nu poți să faci?

Să crezi în visele tale e cheia spre mai puține regrete. Vor mai exista, e imposibil să nu te întrebi uneori: ”cum ar fi fost să aleg altfel?”. Pun pariu că și cei de la Dodo Pizza s-au ofticat când s-au întârziat 3,4% din comenzile de pizza ce trebuiau livrate în 45 de minute în 2018. Au existat și consecințe, atât în ceea ce privește imaginea lor, cât și financiar. E normal, dar atitudinea trebuie să fie de speranță că se poate mai bine, de stăpânire de sine și de dorință spre performanță.

sursă: www.pixabay.com

Regula celor 45 de minute de livrare a pizzei va fi implementată cât timp Dodo Pizza va exista. Sper eu că sute de ani! Asta înseamnă să pariezi pe tine! Simplificat, înseamnă să ai incredere în tine. Să spui lucrurilor pe nume, să nu pleci cu ”nu în brațe”, dar nici să accepți să faci ceva ce nu îți place.

În ceea ce mă privește, eu pariez pe mine cu ceea ce scriu, și sper ca acest articol să-ți placă și să-ți fie util. Conținutul de calitate e una dintre dorințele mele și cred că o pot face. Dacă nu aș crede-o eu? Atunci există altcineva care să mă cunoască mai bine?

Devenim ceea ce gândim cel mai mult, însă şi atragem ceea ce gândim cel mai mult.” – Ronda Byrne, Secretul

Provocarea 2 – Cum faci să îți asumi greșelile?

Amintindu-ți că încercarea de mușamalizare a greșelii va conduce spre un alt șir lung. Eu văd încercarea de a ascunde o greșeală ca un labirint, din care nu poți ieși decât dacă zidurile se dărâmă. Cum se dărâmă? Recunoscându-ți vina.

Cum ar fi fost, de exemplu, ca Dodo Pizza să nu-și asume următoarea situație pe care am citit-o pe dodopizzastory.com? Un curier a ajuns unde trebuia să livreze pizza, dar uitase POS-ul. Curierul s-a întors cu pizza și a lăsat clienții să aștepte flămânzi. Gândirea curierului a fost: dacă nu se plătește, atunci nu se primește pizza. Cei de la Dodo Pizza au fost fairplay, nu au dat vina nici pe client, nici pe curier. Și-au dat seama că trebuie să-și instruiască angajații mai bine și au făcut asta public. Dacă nimeni nu recunoștea respectiva greșeală, nu s-ar fi luat măsuri, nu s-ar fi putut evolua, nu s-ar fi schimbat nimic. Toți pretindem că vrem o schimbare, cum altfel, dacă nu pornește de la noi?

Ca să mă eschivez de asumarea vreunei greșeli de-ale mele, îți scriu următorul citat: “Un om trebuie sa fie îndeajuns de matur să își admită greșelile, destul de inteligent să profite de pe urma lor și destul de puternic să le corecteze.” (John C Maxwel).

O altă metodă ar fi să îți imaginezi că cei dragi te vor ierta dacă îți recunoști greșeala și îți vor da o îmbrățișare atât de dulce:

sursă: www.facebook.com/DodoPizza.ro/

Provocarea 3 – Cum faci să te ții de ce îți propui?

Făcând promisiunea publică! În momentul în care discuți cu oamenii despre planurile tale, ele capătă consistență, capătă ”formă”. Dodo Pizza își face promisiunile publice, până la urmă, așa cum am mai scris, are puternica dorință de sinceritate și transparență.

Blogul meu e o promisiune pe care am făcut-o publică prin simpla lui prezență în spațiul virtual și asocierea cu persoana mea (prin numele blogului și postările de pe Facebook).

Emisiunea pe care am propus-o la Radio Itsy Bitsy a fost o promisiune publică. În momentul în care am mers cu un concept la angajatori, m-am înhămat la munca pe care am ”pariat” că pot să o fac. Așa s-a născut Before & After, ”puiul meu” – cum îl numesc. În fiecare ediție am provocarea de a oferi informații despre un cântăreț și să aleg cele mai relevante piese ale lui. În fiecare ediție simt că vibrez în FM și mă regăsec în toată emisiunea. În fiecare ediție am emoții de îmi vine să fug departe de microfon, dar când am ridicat calea, îmi reamintesc de ce am ales încă de la început să fac asta.

Acestea sunt ”mici promisiuni” pentru mine, combustibilul pentru toate este ”promisiunea mea supremă și eternă”. Aceea de a da tot ce pot, de a mă documenta, de a încerca să fiu cea mai bună variantă a mea în orice proiect întreprind.

Reușim mereu să ne ținem promisiunile? Nu! Suntem oameni, cu toții greșim, cu toții avem limite, dar ce poate fi mai frumos decât să încercăm?

Cele trei provocări mi se par neobișnuite pentru că au puterea de a mă dezvolta personal, iar asta e cu adevărat minunat.

Cât mai puține pariuri pierdute să avem! Dacă credem în noi, provocările vor fi ”poduri” la capătul cărora ne așteaptă o pizza caldă cu multă mozzarella:

www.flickr.com/photos/dodopizzamedia/albums

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2019

SuperBlog fără “super”, e doar un “drob”, pardon, “blog”

9

SuperBlog…

Am tot amânat scrierea acestui articol. Nu pentru că nu am nimic de zis despre această competiție, ci pentru că a fost copleșitoare. Cred că dacă e ceva ce majoritatea simt, în momentul în care participă, sunt stările contradictorii. De la bucurie la tristețe e un pas extrem de mic, probabil, în orice competiție, iar aceasta nu face excepție. Trebuie să știi să-ți dozezi eforturile. Să intuiești pe ce pulsezi, cam ce ar vrea diferiți sponsori. Să știi la ce lucrezi, care sunt punctele tale slabe. Să găsești în tine tot ce nu credeai că ai. Sfaturi utile, zic eu că am dat și în discursul de la gală (plin de emoţii şi improvizaţie, dar o viaţă avem, nu?):

Mai multe nu voi scrie acum despre cum să ai punctaje mari, cred că e suficient. Nu am avut strategie. Pur și simplu, m-am lămurit pe parcurs. Eu cred că fiecare are un drum diferit în SuperBlog, realizări diferite și tehnici care funcționează pentru el, dar pentru altcineva nu. Există și generalităţi, iar cea pe care aș miza eu este: să-ți pese. Dacă îți pasă de probe și de competiție, nu ai cum să nu ai reușite. Nu neapărat să iei trofelul, dar, poate, să câștigi o probă individuală. 

Bănuiesc că majoritatea care vor citi articolul sunt din cei implicaţi sau care îşi doresc să participe într-un fel sau altul. Totuşi, pentru cei care aţi aterizat ca un avion pe un câmp străin, vă voi descrie foarte pe scurt despre ce e vorba, pentru mai multe detalii simte-te încurajat să citeşti totul pe SuperBlog.

Avem:

  • organizatori (mediaza totul, se asigură că regulamentul competiţiei e respectat);
  • sponsori (cei care propun temele şi dau premiile);
  • bloggeri parteneri (nu participă, dar sustin competiţia);
  • juraţi (pot fi din sponsori, din bloggeri parteneri sau alţi reprezentanţi);
  • participanţi (deţinători de bloguri în anumite condiţii, uşor de îndeplinit, pe care le găseșţi în regulament).

Toţi de mai sus sunt interconectaţi. Nu e o categorie mai importantă decât alta, toate trebuie să funcţioneze “brici”. Cele mai multe tensiuni sunt, evident, între concurenţi şi juraţi, dar tot acolo sunt şi cele mai mari legături pentru că şi unii, şi ceilalţi analizează acelaşi articol, spre deosebire de organizatori sau ceilalţi participanţi, juraţii citesc toate articolele scrise la proba pe care o au ca responsabilitate. Sunt conectaţi mai mult decât ar crede-o şi ce bine se simte când rezonează unii cu ceilalţi!

Există ediţia din toamnă cu mai multe probe şi ediţia din primăvară cu aproximativ 18 probe. Ca să înţelegi în continuare articolul şi pentru că nu mi-am propus să devin dicţionarul SuperBlog, mai precizez doar că fiecare probă îşi are propriul regulament (temă, cerinţe tehnice)

Surprize, surprize, nu cu Andreea Marin, ci cu SuperBlog 2019

Pe parcursul celor 28 de probe – multe, dar interesante – nu aveam cum să nu rămân surprinsă de anumite decizii ale juraților, de anumite reacții ale concurenților sau de gânduri pe care le-am pus în articole. Uneori, inspirația îl surprinde și pe cel care o caută, iar alte ori nu mai iese din ascunzătoare nici când îi strigi că s-a terminat jocul de-a “fața ascunselea”.

Ca orice surprize, unele sunt plăcute, altele sunt dezamăgitoare.

Surprize plăcute:

Marea mea surpriză, articolul care a declanșat în mine dorința de a nu renunța la competiție, de a scrie cât mai bine, a fost cel pentru sponsorul Experimentează. Deși luasem 100 de puncte și până atunci, nu am simțit-o ca pe o reușită extraordinară pentru că fuseseră mai mulţi cu punctajul maximum.

În primăvară, deși m-am clasat pe locul al III-lea în clasamentul final, nota maximă obținută fusese 99. Așadar, prima notă pe care am simțit-o real ca un 100 a fost la Experimentează, o surpriză pentru că îmi pierdusem speranța că pot găsi “acel ceva” într-o temă, că pot să fac ca sponsorii să rezoneze total cu mine. Știam deja că scriu binișor pentru că aveam numai note mari, dar credeam și că-mi lipsește ceva ca să câștig probe individuale. În momentul în care am aflat că mă înșel, că nu-mi lipsește nimic, s-a născut în mine un altceva, o speranță care m-a determinat să caut mijloace de a fi din ce în ce mai creativă, amplă în abordare, dar nu plictisitoare. Surprize plăcute au mai fost și la alte probe, dar nu revelatoare, ca la aceasta. 

Gala a fost iarăși minunată, la fel ca surpriza de a doua zi, când superbloggerii au fost “sechestrați” în Games of Thrones pentru că după ce s-au luptat toată toamna pentru un trofeu, de ce să nu o facă și pe câmplul de luptă? Dar cum nu suntem neanderthali, s-a ales să facem echipe (fiecare cu regatul lui, nu?) și să doborâm recordul de a evada dintr-o cameră. Lecța învățată la PuzzlePunks Escape Room din Brașov este că degeaba ai armata cea mai numeroasă (noi am fost 7, deși numărul maximum era de 6, dar au fost gazdele drăguțe), determinarea și perspicacitatea sunt cele mai importante. 

Surprize neplăcute:

  • Anumite enunțuri neclare sau în care nici jurații nu cred;
  • Cea mai mare dezamăgire pentru mine a fost o rejurizare cu același juriu, căruia i s-a adăugat un membru. Rejurizare tocmai pentru că jurații nu au ținut cont de cerințele tehnice enunțate. Mă dezamăgeşte atitudinea de nepăsare, am luat notă mare. Dacă din prima mi-ar fi dat 95 de puncte, nu ar fi fost nicio problemă, aş fi crezut că atât au considerat, dar să-mi furi un punct (iniţial am avut 96) pe motiv că am depăşit limita de cuvinte (1200) cu 8, deşi nu e aşa, mi se pare lipsă de respect, motiv pentru care, după ce trece un an de la publicarea articolului le voi şterge numele din articol, pentru că nu-l merită. Articolul e informativ, prea drăguț pentru maniera în care s-au purtat. Nu doar cu mine, dar unui alt superblogger i-au spus că are aproximativ 1775 de cuvinte, deşi articolul avea doar 950. Pentru mine este o dovadă clară de neatenţie. Deşi ei consideră că articolul meu are 1208 de cuvinte, eu, şi după contestaţie, ştiu că nu are şi nu au cum să mă convingă decât dacă mă spală pe creier şi mă reprogramează cu un sistem de operare nou, dar defectuos. Dar dacă-i defectul pe plus, să fie primit, nu? În general, platforme diferite de numărare a cuvintelor pot arăta cu câteva în plus sau în minus, dar eu, chiar şi aşa, cred că, la aceşti juraţi, a fost lipsă de atenţie (exemplu îmi stă articolul notat cu 1775 de cuvinte în loc de 950), dezinteres (erau trei juraţi, nu era just să verifice toţi cerinţa în propriul Word?) şi dezinformare (la contestaţie i-am anunţat că platforme diferite pot arăta un pic altfel, iar o diferenţă de plus, minus zece cuvinte trebuie oferită mai ales când nu ai anunţat în ce platformă vei verifica articolul. Cu nonşalanţă am fost anunţată că nu-mi înapoiază punctul pentru că ei nici măcar nu ştiau informaţia asta. Bine, bine. Nu ştiai, dar ai aflat! Alegi să rămâi încuiat sau te foloseşti de informaţie? E o alegere personală, iar, din punctul meu de vedere, ei au ales dezavantajos, iar respectul meu l-au pierdut. Ca să înţelegeţi cum au gândit, fără să-i citez că nu are sens, m-am gândit la un exemplu pueril, dar exact: pe principiul dacă eu nu știam că 2+2 fac 4, eu am crezut că fac 3, așa am văzut eu într-o carte redactată greșit, înseamnă că așa e, ce contează că mi se și spune că nu e chiar așa. Eu nu știam și basta. E mai important că nu știam, de ce să-mi corectez calculul când am aflat adevărul? Uite, la mine în manualul defect scrie 2+2=3, asta e dovadă, clar?).
  • Am plâns. Am avut câteva nopți în care nu am dormit. Ideile nu mă lăsau în pace în unele. În altele, nervii mă zgândăreau. Fiind despre mine, asta a fost surpriza cea mai mare. Să constat că părerea altora e atât de importantă pentru mine. Că nedreptatea, care nu s-a vrut îndreptată nici după ce l-ai anunțat și lămurit pe om, e ca un pumnal, și pentru ce? Pentru ceva care nu schimbă cu nimic cursul vieții mele;

În unele articole m-a surprins ce fel de structurare am avut pe domenii la care nu mă pricep deloc. La altele, câteva glume pe care nu le stabilisem, pur și simplu, s-au scris singure. Uneori m-a uimit ușurința cu care am scris, alteori tocmai faptul că am tras de mine. 

Cum am procedat eu?

  1. Am intrat în competiție fără așteptări, așa cum am scris și în articolul de înscriere. Nici măcar nu intenționam să scriu la toate probele. 
  2. Mi-am dat seama după vreo 6 probe la care veniseră notele că sunt plasată bine în clasament, deși nu-mi propusesem asta, așa că am început să simt o responsabilitate pentru a scrie cât mai bine. 
  3. Am experimentat ce înseamnă 100 la o probă “clasică”, care are doar 3 câștigători. 
  4. La următoarea probă am trăit o dezamăgire cu o probă pe care am urât-o de la început. Nu am înțeles de ce e necesar ce fac acei sponsori. Nu-i voi menționa. Problema nu e la ei, ci la mine că am ales să scriu despre ceva în care eu însămi nu credeam. 
  5. Nu am citit niciodată probele când apăreau pentru că aș fi fost toate zilele concentrată pe ce să scriu. Le-am citit doar când intenționam să mă apuc de tastat. În general, cu o zi înainte de termen. 
  6. La un moment dat, era un ritm natural. Probele şi deadline-urile făceau parte din viața mea. Știam deja când o să scriu, anticipam cât timp aș avea înainte.
  7. La ultimele probe am muncit extraordinar de mult, cu atenție sporită pe detalii și elemente surpriză pentru că am început să simt presiune. 

Ar trebui să faci ca mine? În niciun caz! Tu fă ca tine, dar cu credință. Descoperă ce funcționează pentru tine. 

Voi mai participa?

Ca și data trecută, nu am nicio idee. Probabil.

În primăvară am luat locul al III-lea, acum locul al II-lea, urmează locul I? Nu există nicio garanţie, frumuseţea acestui concurs e că e imprevizibil, oamenii te uimesc. Dar și dacă aș fi pe 15 sau pe 30, ce e important pentru mine e să simt că eu am învățat și descoperit ceva la mine. 

Așadar, ce am descoperit?

  • că nu poți rezona cu toți;
  • dacă îți pasă, lucrurile se întâmplă;
  • deși pe parcursul competiției ai tendința de a îți fi mai simpatici anumiți concurenți, iar alții antipatici, de fapt, toți suntem asemănători. În primul rând, ne leaga pasiunea pentru scris, apoi bloggingul, faptul că toți trăim cu emoții zilele de notare etc. 

Început de mulțumiri pentru final de SuperBlog 2019

Mulți oameni m-au surprins plăcut la gală. Dintre concurenți, îi mulțumesc lui Emil pentru cuvintele frumoase pe care le-a scris pe Facebook despre mine. Danei pentru că m-a menționat pe blogul ei, pe care o și felicit pentru câștigarea trofeului. Oanei pentru discuţiile noastre pe parcursul competiției. Mădălinei pentru susţinerea pe care am simţit-o din partea ei încă din primăvară. Tuturor celor care au acceptat provocarea de a răspunde la câteva întrebări pentru proiectul meu și al lui Andrei, Pulsul Străzii. 

Andrei e o altă persoană pe care simt să o menționez, la fel ca mama mea care citea fiecare articol înainte de înscrierea în platformă. Culmea e că printre bloggeri, circula o glumă cum că podiumul e rezervat Danelor. Ei bine, locul al II-lea nu a fost câștigat de o Dană, dar am putea spune că a fost câștigat pentru una, căci acesta e și numele mamei mele. 

Albert și Claudia, organizatorii, m-au surprins plăcut cu firea lor prietenosă, dar fermă. Le mulțumesc pentru dorința de a ajuta, chiar și când a venit vorba de a ajunge din Brașov în București.

Nu în ultimul rând, îți mulțumesc ție, că ai ajuns până la finalul polologhiei și că ai citit, poate, și câteva dintre articolele cu care am participat.